Pastor Romi Mocanu: Nu-l hrăni pe Madian! DE VĂZUT!!!

Să nu ne minţim singuri că e jale!

   

rodiagnusdei.wordpress.com

 Poate că eşti persoana care crezi că îl iubeşti din toată inima pe Dumnezeu. Poate că te uiţi la tine şi vezi că mergi regulat la părtăşie şi prin prisma acestei evaluări te vezi ca fiind în regulă. Poate că te rogi zilnic şi chiar îţi place cum te rogi. Dar dincolo de toate aceste plusuri poate că există un mare MINUS, sau mai multe.

   Ură, nu poţi să iubeşti, nu poţi să doreşti ca toţi să fie binecuvântaţi aşa cum îţi doreşti tu binecuvântările lui Dumnezeu. Poate că dincolo de lista lungă de plusuri există o persoană, una singură pe care nu o poţi vedea în ochi, căreia nu-i poţi arăta dragoste. E o mare problemă. E crimă. Dacă eşti în situaţia asta te înseli singur. Nu poţi să-L iubeşti pe Dumnezeu pe care nu-L vezi dacă nu-l iubeşti pe fratele tău pe care-l vezi. 

     Ochiul rău, nimic din ceea ce se face în jur nu este bine. Tot ceea ce se petrece în jur este rău. Păcatul fiilor lui Israel după ieşirea din Egipt, unul dintre ele, a fost cârtirea. Nimic nu le convenea. Şi pe Moise au vrut să-l ucidă cu pietre. Nici Moise nu era bun. Doamne ai milă. Poate că ai o listă lungă de virtuţi dar ai şi ochiul rău. Nimic nu îţi convine. Roagă-te, problema este la inimă. Trebuie să înţelegi că toate lucrează spre binele celor care îl iubesc pe Dumnezeu. Dacă îl iubeşti pe Dumnezeu, dacă inima ta este plină de Duhul, dacă eşti un căutător al neprihănirii Lui, nu al neprihănirii lui X că şi oamenii au neprihănirea lor, să fii liniştit, El,  El Dumnezeu, este în control în dreptul tău!

       Orbire spirituală, nu vezi că ceea ce faci, chiar dacă este cu intenţii bune, este împotriva lucrării lui Dumnezeu. Israel a căzut în orbire spirituală. Ei cu intenţii bune l-au răstignit pe Hristos. Evreii au crezut că fac lucrarea lui Dumnezeu şi astfel ei l-au pus pe cruce pe Fiul lui Dumnezeu. Şi azi mulţi sunt la fel. Nu înţeleg vremurile, voia lui Dumnezeu, Scripturile şi cu intenţii bune dărâmă, strică, schilodesc. Doamne, te rog,  deschide-ne ochii şi spală-ne inima! 

     Cu toţi avem multe plusuri, cu toţi avem calităţi care ajută enorm lucrarea lui Dumnezeu, Biserica Lui dar trebuie să fim atenţi ca nu cumva o rădăcină, una mică, a firii pământeşti să fie prezentă şi ea să fie acea buturugă mică care răstoarnă carul mare, acea vulpe mică care distruge viile în floare, acea muscă care acreşte untdelemnul. 
  
     Să nu fim fireşti! 

Când copiii sunt forţa care face lucrarea lui Dumnezeu

  Azi împreună cu Emi, cumnatul meu de 12 ani, am răzbit în ceea ce priveşte pregătirea lemnelor cu care vom încălzi Casa de rugăciune la iarnă.  

  A fost muncă dar a fost şi distracţie, multă distracţie. Şi dincolo de toate acestea este satisfacţia că iarna nu o să ne prindă nepregătiţi. 

  Emi, din dorinţa de-a termina cât se poate de repede treaba, a încărcat roaba cu vârf. Da, copiii, sunt foarte eficienţi. Când nu ai în preajmă bărbaţi lucrarea lui Dumnezeu se face şi cu ajutorul copiilor. Emi mi-a fost alături şi în unele Biserici din ţară unde am prezentat lucrarea lui Dumnezeu din Voluntari. Împreună cu el am descoperit că Peugeotul 107 este un hotel extraordinar. Copiii sunt valorile în care trebuie să investim. 

  Mă rog lui Dumnezeu ca lemnele pe care le-am cumpărat să fie ultimele pe care le cumpărăm pentru actuala Casă de rugăciune. Fie ca atunci când s-or termina noua Casă de rugăciune să fie gata pentru slava lui Dumnezeu, pentru slava şi gloria Domnului domnilor şi a Împăratului împăraţilor, Hristos, Mântuitorul meu!

Ei au inima ca a Domnului Hristos, ei au inimă de samaritean milostiv!

 

bisericabetel.be

Știu că i-aș deranja pe mulți dacă le-aș mulțumi scriind  numele lor și nu vreau ca să-i deranjez pe cei care au făcut atât de mult bine lucrării lui Dumnezeu din Voluntari. Nu o să menționez persoane deși o mare parte din banii care au fost o mare binecuvântare în a plăti terenul au venit de la persoane care au fost motivate fie că au citit blogul, fie din alte motive. 
  Mă gândesc acum la iubitul frate A. C. care a ajutat lucrarea lui Dumnezeu din Voluntari, fără ca să știe prea multe despre ea, cu suma de 25 000 lei, mă gândesc acum la două familii extraordinare B. G. și B. I. precum și H. G. și H. F. care au dat enorm pentru lucrarea lui Dumnezeu, undeva la 6000 de Euro.  Pot ca să spun că acestea au fost minuni mari făcute de Dumnezeu, minuni foarte mari. Au mai fost mulți alți frați și multe surori care au ajutat lucrarea lui Dumnezeu. Unii frați ca fratele V. D. din Anglia sau alții din România ca S. D., S. R., M. P., M. E.  etc. etc. Dumnezeu îi cunoaște și știu că El le răsplătește. Vă mulțumesc din inimă frați scumpi. Ne rugăm ca Dumnezeu să fie mereu binecuvântarea dumneavoastră. 
  Dar dacă pe fraţii, surorile, persoanele care ne-au ajutat individual nu le-am menționat aş vrea ca să mă laud cu Bisericile Domnului, cu norul de martori, și cu slujitorii lui Dumnezeu care și-au deschis inima față de lucrarea Lui într-un mod cu totul minunat! 
  Ei, frații care păstoresc și Bisericile acestea, au inima ca a Domnului Hristos. Dumnezeu să vă răsplătească Biserici minunate, frați cu totul deosebiți, căci am plecat din multe locuri având pe față lacrimi de bucurie, plângând în hohote căci am văzut că Dumnezeu are slujitori cu inimă, Biserici binecuvântate. 
  Bisericile care au ajutat lucrarea lui Dumnezeu din Voluntari sunt: 

1.  Biserica Penticostală nr. 1 din Dej, pastor fratele Romi Mocanu

2. Biserica Penticostală de pe strada Carpați din Cluj, pastor fratele Relu Moldovan

3. Biserica Penticostală "Vestea Bună" din Bucureşti, pastor fratele Emil Meştereagă

4. Biserica Penticostală "Efraim" din Târgovişte, pastor fratele Nelu Horodincă

5. Biserica Penticostală "Emanuel" din Deva, pastor fratele Viorel Buble

6. Biserica Penticostală "Muntele Sionului" din Deva, pastor fratele Cornel Răducanu
7. Biserica Penticostală "Betania" din Jibou, pastor fratele Radu Sabou
8. Biserica Penticostală "Elim" din Cluj, pastori fraţii Moldovan şi Cristea
9. Biserica Penticostală "Filadelfia" din Petroşani, pastori fraţii Ile Traian şi Coicheci Gigi
10. Biserica Penticostală "Maranata" din Lupeni, pastor fratele Mesaroş
11. Biserica Penticostală "Trompetului" din Bucureşti, pastor  fratele Corneliu Livanu
12. Biserica Penticostală "Izvorul Mântuirii" din Bucureşti, pastor fratele Daniel Caraian
13. Biserica Penticostală "Eben-Ezer" din Sebeş, pastor fratele Iosif Ignat
14. Biserica Penticostală "Salem" din Petreşti, pastor fratele Victor Şuteu
15. Biserica Penticostală "Elim" din Hunedoara, pastor fratele Claudiu Amarie
16. Biserica Penticostală "Speraţa" din Cluj, pastor fratele Dorel Crişan
17. Biserica Penticostală "Speranţa" din Seattle, pastor fratele Ezechel Suciu
18. Biserica Penticostală "Cezareea" din Reşiţa, pastor fratele Florin Ciochină
19. Biserica Penticostală "Izvorul Mântuirii" din Reşiţa, pastori fraţii Radu Pavel şi Ciprian Bârsan
20. Biserica Penticostală din Cladova, pastor fratele Haneş Domin

 Îmi cer iertare dacă din greşală am uitat să menţionez vreun "samaritean" care s-a aplecat asupra Bisericii Elim din Voluntari.        
  Promisiuni mai sunt, şi nu puţine. Ştiu că toţi cei care au spus da, da că o să ajute lucrarea din Voluntari, când o să fie cu putinţă o să ajute din toată inima şi cu tot ceea ce pot frontul lui Dumnezeu din Voluntari. 

  Dumnezeu să vă binecuvinteze!

Voia lui Dumnezeu, sfinţirea! Clar şi nenegociabil!

  În Biserică, în oricare, la orice amvon, sfinţirea azi, când moralitatea este terfelită, trebuie ca să fie predicată cu putere. În Biserică, la orice amvon, sfinţirea azi, când femeia devine popă şi-l ţine pe bărbat suspendat, trebuie să fie predicată cu putere. Azi când Mamona, lăcomia după bani, a ajuns teologie oficială şi când tot mai mulţi renunţă la a predica un creştinism cumpătat, auster, modest, sfinţirea trebuie să fie pe buzele predicatorilor. Azi când din banca lumii mulţi au trecut direct la amvoane, fără o pocăinţă sinceră, şi cântă, şi slujesc, pe sume, pe tarif, sfinţirea trebuie să fie proclamată. Azi când duhul lumii dezbracă, azi când predicăm despre greci, evrei, neamuri şi nu despre noi, că nu mai avem puterea să ne privim în ochi şi să ne spunem că suntem goi de Duhul, sfinţirea trebuie ca să fie la ea acasă în Biserica lui Hristos, la amvoane. 

  Voia lui Dumnezeu poate este ca să pleci în Germania sau poate  că nu este. Voia lui Dumnezeu poate că este ca să te implici într-o lucrare sau poate că nu este. Voia lui Dumnezeu poate că este ca să plângi când toţi rând sau poate că nu. În aceste situaţii şi în multe altele, nu ştiu exact care este voia lui Dumnezeu dar sunt sigur că El, Dumnezeul lui Avraam, Isac şi Iacov, El, Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, ne vrea sfinţi, vrea ca să ne sfinţim, vrea ca să o rupem de TOT cu păgântătatea. Voia lui Dumnezeu este ca tot ce este din lume să fie scos afară, tot sistemul lumii să nu aibă tangenţă cu Biserica Lui, cu poporul Lui, cu răscumpăraţii Lui. 

  Voia lui Dumnezeu este ca să nu mai bem din apele murdare ale lumii. Voia lui Dumnezeu este ca să nu ne amestecăm valorile. Voia lui Dumnezeu este apărarea catargului care ne duce la liman, apărarea sfinţirii, cu orice preţ!

  Hristos a suferit ca să sfinţească un popor pentru Dumnezeu. Hristos a stat între cer şi pământ pentru ca să curăţească un popor care a fost în mocirla lumii. Hristos Domnul a murit ca să fim copiii lui Dumnezeu.  

  Fie ca să înţelegem că voia lui Dumnezeu este ca să fugim şi să ne rupem de sistemul lumii chiar dacă trăim în lume! Fie ca să înţelegem că aici în cetatea de jos noi trebuie să trăim după standardele cetăţii lui Dumnezeu. Aş vrea să înţelegem că este o onoare să fim sfinţi!

   La noi nu poate ca să fie alianţă cu lumea!

Să nu ne lăsăm amăgiţi! Amăgitorii vor un singur lucru: MOARTEA

 

www.itinthed.com

Cei care atacă Biserica, unii dintre ei din interior, nu au nici un dram de teamă de Dumnezeu. Aici mă refer la homosexuali, lacomi, masoni, lumeşti, legalişti, iudaizatori etc. etc. Toţi aceştia, şi mulţi, mulţi alţii, atacă cu toate armele posibile tot ceea ce Dumnezeu a făcut: familie, Biserică, gena umană, natură, revelaţie, Biblie etc. 
  Pentru ei nu contează că la rugăciunea sfinţilor se coboară focul lui Dumnezeu care mistuie jertfa şi absoarbe toată apa. Izabela de azi, la fel ca în trecut, nu este impresionată de semnele care însoţesc Biserica, de Duhul Sfânt care lucrează cu putere. Izabela de azi, pe care nu o vor mânca câinii, ci ceva mult mai năpraznic, nu este interesată de faptul că Ilie este omul lui Dumnezeu şi că Dumnezeu îl însoţeşte ea luptă pe faţă împotriva Dumnezeului viu şi împotriva a tot ceea ce este sfânt. 

  Să nu ne amăgim nici măcar o clipă crezând că Izabela o să cedeze căci ea se luptă împotriva Creatorului. Să nu credem că o să lase garda jos căci ceea ce face ea este o blasfemie. 

  Amăgitorii au o logică clară, Izabela are o logică foarte clară: să ucidă şi carnea celor ucişi să o dea vulturilor, să ucidă tot ceea ce este de neam din Dumnezeu. 
 Da, Izabela (homosexuali, lacomi, masoni, lumeşti, legalişti, iudaizatori etc. etc.) îmbrăcată în zale, în armură, cu cele mai bune arme, plină de tot tupeul existent vrea să spulbere tot ceea ce este David şi se trage din David, pe noi Biserica, familia lui Dumnezeu. 

   Nu Izabela o să iasă învingătoare. Dar pentru ca David să biruiască trebuie să arunce! Un David amăgit, un David care nu luptă, un David comod, un David fără iniţiativă şi fără râvnă este un David mort înainte de luptă. Dar David nu este amăgit, nu este comod şi nici moale. David este plin de Duhul Domnului şi ştie că acum, azi, este timpul când trebuie să se ridice împotriva lui Goliat, împotriva Izabelei, împotriva celor care vor un singur lucru: moartea valorilor lui Dumnezeu!

Şi ELECTRONII desfiinţează homosexualitatea!!!

Sursa:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=890607664347033&set=gm.132851270382170&type=1&theater

Să îţi fie ruşine Teodor Stolojan!

DE VĂZUT! Extraordinar - SUA şi POCĂINŢA, chemarea la pocăinţă!!!

Adevărata pocăință - pastor Virgil Neagu

Starea Biserici de azi - OBEZITATEA MORBIDĂ! Consecinţa - ieşirea homosexualilor din borcane!

semneletimpului.ro

"Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră."

Luca 21:34

  Am devenit o Biserică grasă, obeză, abia ne mai mişcăm. Tot mai greu ne mai deplasăm spre Casa Domnului. Ne-au crescut trigliceridele. Tot mai greu postim şi ne rugăm. Din cauza grăsimii se înmulţesc bolnavii cronici. Ne-am îngrăşat. Am deveni o Biserică a cărei inimă este învelită în slănină şi care tot mai mult aleargă după grăsime. Abia mai mişcăm. Nu vorbesc despre cei supraponderali! Nu vorbesc despre persoanele care au luat în greutate! Nu! Scriu despre Biserica de azi. 

 Biserica de azi cunoaşte o stare de obezitate nesănătoasă. Cântăreţii, mulţi, prea mulţi, cântă pe bani, pe tarif, pe grăsime.  Nu mai dorm leviţii, mulţi, în casele amărâte ale fraţilor, dorm la hoteluri, hoteluri cu steluţe. Predici predicate pentru bani. Suma nu depinde numai de eveniment ci şi de ţară. Grăsime! Azi tot mai puţini fac, se jertfesc. Dar şi celor puţini care se implică li se încearcă tăierea aripilor cu drujba "maturităţi". Căutăm să predicăm bine nu pentru a da hrană poporului ci pentru a avea faimă şi a primi "borcanele" cu grăsime. Şi câţi mai predică tot?

  Biserica este în pericol din cauza îmbuibării. Iar pentru că Biserica este grasă, din cauza grăsimii ei, societatea se sodomizează. Statul, societatea coboară spre iad în mod ireversibil din cauza Bisericii care din cauza grăsimii nu mai poate sta în genunchi. Obezitatea îi închide ochii, pleoapele, şi nu mai vede să citească Biblia. Inima i s-a îngâmfat tot privind borcanele cu untură şi nu mai simte cu cel căzut între tâlhari ce să mai vorbim de teama de Dumnezeu pe care trebuie ca să o avem înaintea ochilor. 

  Ni se stinge lumina în timp ce umblăm după shaorma şi mcpuişor. Nu mai tânjim după Duhul Domnului căci acum gonim după genţi şi fuste tot mai scurte. Şi sodomiţii câştigă turn după turn, baricadă după baricadă, dărâmă zid după zid ... vai ... au intrat. Au intrat pentru că Biserica lui Hristos a uitat ce înseamnă cumpătarea, au intrat pentru că Biserica lui Hristos caută senzaţii tari, au intrat pentru că Biserica lui Hristos Domnul se ruşinează de pocăinţă, Duhul Domnului este numai pentru misiune şi Domnul e bun şi ne iubeşte.  

   Cât de jos  am căzut, Doamne? 

   Este vremea pocăinţei. Este timpul să plângem între tindă şi altar.  Este vremea să căutăm vechile cărări. Acum, căci mâine s-ar putea ca să fie mult prea târziu!

•   "Când vei mânca şi te vei sătura, când vei zidi şi vei locui în case frumoase, când vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul şi crescându-ţi tot ce ai, ia seama să nu ţi se umfle inima de mândrie şi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei, care te-a dus în acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi înfocaţi şi scorpioni, în locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţâşnească apă din stânca cea mai tare şi care ţi-a dat să mănânci în pustie mana aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce şi să-ţi facă bine apoi. Vezi să nu zici în inima ta: <<Tăria mea şi puterea mâinii mele mi-au câştigat aceste bogăţii>>." 

De ce tabletele și smartphone-urile sunt pericole URIAȘE nu numai pentru copii!

Mai este America o democrație?

Bogdan Stanciu, publisher Cultura Vieții

Săptămâna trecută a fost dat publicității raportul anual al Departamentului de Stat al SUA despre situația drepturilor omului în România. Raportul citează in extenso din ONG-urile seculariste, pro-homosexualiste și pro-avortiste ca să tragă autoritățile române de urechi pentru „discriminarea homosexualilor”, lipsa „educației sexuale” din școli și insuficienta disponibilitate a contraceptivelor din fonduri publice (asta în timp ce România se află într-o situație demografică disperată, iar guvernanții nu au făcut absolut nimic, de 25 de ani, pentru a preveni o asemenea amenințare majoră). Cam atât respect au autoritățile obamiste pentru o țară aliată: cât să citeze, din vârful buzelor, oficinele lui Soroș, care nu reprezintă pe nimeni în afară de interesele stăpânilor lor.

La puține ore după ce ni s-a explicat că avem probleme cu democrația, Curtea Supremă a Statelor Unite (SCOTUS), interpretul final al legii constituționale federale, a găsit de cuviință să dea, în cauza Obergefell contra Hodges, o decizie conform căreia legile statale care interzic „căsătoria” între persoane de același sex sunt contrare Constituției. Ca efect, „căsătoria” între persoane de același sex a devenit legală pe tot cuprinsul SUA.

Probabil nici cei mai înfocați partizani ai „familiilor” de homosexuali nu cred că cel de Al 14-lea Amendament al Constituției federale, adoptat în 1868 (!), conține într-adevăr un „drept la căsătorie între persoane de același sex”. A pretinde așa ceva este o insultă pentru oricine nu are maioneză mucegăită în loc de creier. Decizia fost luată pe criterii pur ideologice: judecătorii, oricum numiți printr-un mecanism politic de președintele Statelor Unite în așa fel încât să-i reprezinte interesele, au cedat presiunii strivitoare a lobby-ului homosexual, sprijinit de mass-media și de sute de corporații care au intervenit în Obergefell.

Așa opinează nu neapărat autorul acestor rânduri, cât însuși judecătorul-șef al SCOTUS, Chief Justice John Roberts, care scrie în opinia separată a minorității completului:

„Dacă sunteți printre numeroșii americani – de oricare orientare sexuală – care favorizează expansiunea căsătoriei unisex, sărbătoriți cu toate mijloacele decizia de astăzi. Sărbătoriți atingerea unui țel dorit. Sărbătoriți oportunitatea de a avea o nouă expresie a angajamentului față de un partener. Sărbătoriți disponibilitatea noilor beneficii. Dar nu sărbătoriți Constituția. [Decizia] nu a avut nimic de-a face cu aceasta.”

Pentru americanii care cred în libertăți, în lege și în Constituție, în autoguvernare, în America profundă care s-a născut din acestea, decizia de vineri este un pas înapoi uriaș.

Și asta pentru că, dincolo de hotărârea în sine și de interpretarea Constituției, un aspect mult mai grav se întrezărește din însuși modul în care s-a rezolvat disputa Obergefell: judiciarocrația ia oficial locul democrației în cea mai importantă țară democratică din lume (sau așa se pretinde).

Treizeci și unu dintre cele 50 de state ale SUA și-au înscris în constituțiile proprii, negru pe alb, definiția căsătoriei ca fiind exclusiv uniunea între un bărbat și o femeie. Prin referendumuri organizate între 2005 și 2010, din conservatorul Texas până în ultra-liberala Californie (da, și acolo!) cetățenii americani au spus NU așa-ziselor „căsătorii” unisex. Nici măcar un singur referendum din cele 31 nu a fost câștigat de lobby-ul homosexual. NICI UNUL!

Cu toate acestea, în anii care au urmat, diverse curți de judecată au erodat aceste acte de voință populară și suveranitate – noțiuni care în SUA înseamnă cu mult mai mult decât în Europa – prin anularea multora dintre referendumuri, iar vineri, 26 iunie 2015, prin forța decizională incontestabilă și inatacabilă pe care o are, Curtea Supremă a eliminat, în integralitatea lor, rezultatele acestor referendumuri, făcând în plus caduce orice încercări similare pe viitor.

Curtea, mai exact majoritatea de 5, și-a impus opinia prin forță brută, decizând acolo unde ar fi trebuit să rămână exclusiv domeniul cetățenilor, respectiv al reprezentanților aleși ai acestora. La fel ca în urmă cu 42 de ani, când aceeași Curte a considerat că în Primul amendament, despre dreptul la viața privată, s-ar ascunde un… „drept la avort”, anulând astfel toate legile pro-life în vigoare în SUA și deschizând drumul spre mai mult de 40 de milioane de avorturi (conform deciziei Roe contra Wade și a celei subsecvente Doe contra Bolton, în SUA avortul este legal, teoretic, pe toată durata sarcinii).

Întrebarea pe care vă invit să ne-o punem, ca cetățeni ai unei națiuni aliate cu SUA, este simplă: mai poate o țară în care un comitet de 9 oameni – nealeși, atenție, ci numiți politic! – să substituie decizia sa celei luate de cetățeni, să se numească democrație? Dar să le dea altora lecții de nerespectare a drepturilor omului?

Și încă: poate această țară să ne apere pe noi, românii, în caz de agresiune militară, așa cum a promis, când nu se mai poate apăra nici pe ea însăși de agresiunea clicii neo-marxiste care o sufocă din interior?

Să lăsăm judecățile noastre de valoare și să le ascultăm din nou pe cele ale judecătorilor „minoritari”, care au votat contra cererii petiționarilor homosexuali din cauza Obergefell.

Judecătorul Antonin Scalia consideră că însăși Curtea – din care face parte și el! – este o… amenințare la adresa democrației:

„Hotărârea de astăzi afirmă că, Pentru cele 320 de milioane de americani, decisivă este o majoritate a celor nouă judecători ai curții supreme. Opinia […] este cea mai amplă extensie de până acum (și cea mai amplă extensie imaginabilă) a pretinsei puteri a curții de a crea libertăți pe care constituția și amendamentele sale neglijează să le menționeze. Această practică de revizuire constituțională de către un comitet de nouă persoane […] răpește oamenilor cea mai importantă libertate care le-a fost conferită prin Declarația de Independență și câștigată în Revoluția de la 1776: libertatea de a se autoguverna.”

În aceste condiții, faptul că mai există oficiali americani integri nu poate constitui decât cel mult o consolare.

„Nu există nicio instanță, nicio lege, nicio decizie și nici formulări care să schimbe adevărul simplu că mariajul este uniunea între un bărbat și o femeie”,

a declarat procurorul general al Texasului, Ken Paxton, într-o intervenție, vineri, după anunțul Curții Supreme. În Texas este în vigoare, prin Constituție, interdicția „căsătoriilor” unisex. Mai bine zis, a fost. „Cei 5” au transformat actul de voință populară în hârtie de șters la dos.

Ce-ar mai fi de spus? Poate doar că, de vineri începând, nu mai poți vorbi despre democrație fără să simți, stânjenit, că joci fără voia ta într-un film prost. Care se va termina probabil și mai prost.

PS – De vineri caut asiduu o reflectare similară sau măcar o abordare a subiectului democrație vs. judiciarocrație în presa online românească. Nimic. Nothing. Rien. Nada. Nicht. Nula na nula. Toate trompetele au tăcut.

Sursa: 

http://www.culturavietii.ro/2015/06/29/mai-este-america-o-democratie/