Așa ceva Sodoma nu poate înțelege NICIODATĂ!

O predică ADEVĂRATĂ care nu poate să fie comparată cu 1000 de lacrimogene, pastor Romi Mocanu

ŞOC!!! Prima televiziune care luptă ca şi preşedintele României, Iohannis, împotriva demersului Coaliţiei pentru familie şi împotriva lui Dumnezeu pune tunurile pe INSTITUŢIA FAMILIEI!

sursa

În momentul în care săptămâna aceasta PSD-ul, aşa negru cum spun unii, a demarat procedura minunată, extraordinară, de a trece prin Parlament proiectul de revizuire al articolului 48 din Constituţia României, proiect iniţiat de Coaliţia pentru Familie, în acel moment s-a declanşat un cutremur în mişcarea, infinit mai neagră decât PSD-ul, care luptă împotriva familiei din România, din care face parte şi preşedintele Iohannis.

Planurile au fost puse la punct şi televiziunea DIGI, VEZI AICI, a început o campanie de neimaginat împotriva familiei creştine şi al demersului Coaliţiei pentru Familie, în fapt, împotriva lui Dumnezeu căci El a creat familia alcătuită din bărbat şi femeie.

Forţele negre, care sunt şocate de faptul că avansează repede demersul Coaliţiei pentru Familie, s-au gândit cum să lupte împotriva acestui proiect duhovnicesc şi au ales să-l asocieze cu mişcarea legionară actuală din România reprezentată de Noua Dreaptă. Această tactică de manipulare şi de împiedicare a unui plan bun prin asociere cu nişte elemente controversate este vechi iar acest plan toxic poate prinde dar nu la cei are gândesc.

Demersul Coaliţiei pentru Familie, care este susţinut de către toate cultele din România, este coordonat, la nivel de bord de conducere, de către profesionişti în domeniile lor de activitate, oameni morali din mai multe denominaţiuni şi nici unul, din câte se ştie public, nu face parte din mişcarea legionară din România care este una antisemită.

Ceea ce este şocant este că televiziunea Digi, care este cea mai puternică din România, patronul ei fiind unul dintre cei mai bogaţi români, în primii 5, alege să denigreze demersul Coaliţiei pentru Familie prin asocierea acestui demers cu mişcarea legionară din România. Ceea ce este şocant este că acestă mare televiziune are mesajul preşedintelui României, Iohannis, atunci când luptă împotriva Coaliţiei pentru Familie, foloseşte mesajul împotriva fanaticilor, al extremiştilor, ca şi cum noi toţi cei care susţinem familia, normalitatea, noi suntem extremiştii. 

Aceată poziţionare a televiziunii Digi alături de Iohannis, inclusiv în limbaj, această contra-ofensivă care vine acum când se pregăteşte punerea în scenă a Referendumului pentru modificarea Constituţiei, acest plan stricat împotriva dreptului nostru de modificare a Constituţiei, ne determină să avem toată convingerea că această televiziune Digi este controlată, este influenţată puternic, de mişcările globale care luptă împotriva valorilor biblice şi care au mers în unele state până acolo încât au schimbat mentalitatea locuitorilor şi oamenii doresc să se căsătorească cu animalele, copiii sunt furaţi din case şi daţi cuplurilor homosexule, vor să legalizeze necrofilia, homosexualitatea a ajuns ceva banal etc. etc.

Prin acest mesaj doresc să vă rog profund să începeţi, sau, să continuaţi, pe orice cale să promovaţi mesajele Coaliţiei pentru Familie şi orice mesaj în favoarea familiei sfinte, să priviţi cu scepticism orice mesaj venit din partea televiziunii Digi, cu siguranţă că sunt şi alte televiziuni împotriva familiei, mulţumim lui Dumnezeu căci acum se vede cine le controlează, să conştientizăm gravitatea situaţiei în care ne aflăm, cea mai mare televiziune din România se luptă împotriva demersului Coaliţiei pentru Familie, dacă au scos această armă înseamnă că cei care luptă împotriva familiei, şi a tuturor valorilor sfinte, în România sunt disperaţi şi sunt racordaţi foarte puternic la societatea noastră, deci trebuie mobilizare exemplară şi luptă din timp, ei sunt neobosiţi să distrugă rânduiala lăsată de Creatorul. 

Apoi să nu ne lăsăm manipulaţi de această televiziune, şi nici de alta, care face jocurile mişcării demonice globale împotriva familiei. Să realizăm că preşedintele României, care nu s-a ruşinat să calce în picioare peste 3 milioane de români, pe care i-a numit fanatici religioşi, va încerca pe orice cale să împiedice acest demers care, citez vorbele preşedintelui, „nu a penetrat” societatea, nu în ultiumul rând, aceste demersuri trebuie împodobite cu rugăciuni în odăiţă, în familie, în Casa Domnului, rugăciuni fierbinţi ca Dumnezeu să intervină pentru cauza Lui cum va găsi El cu cale, dar şi cu post.

Familia este sub asediu! Războiul este crâncen! Dumnezeu are nevoie de OAMENI!

Securiștii de azi?!

Într-o Biserică doua, poate chiar trei,  ființe, pline de "dragoste" şi chiar "sfinte"  de pus în ramă,  dar rama sa nu fie pusă în Casa Domnului și nici în casa mea,  deranjate,  ființele,  că  adunarea nu a stat drept în fața lor, și nici ca nu le-a pupat dulce mânuțele, au tras sfori la Sfatul popular,  la Primărie,  ca sa facă coaliție,  una monstruoasă,  cu cei netăiați împrejur,  ca sa oprească un proiect binecuvântat!  

Doua lucruri întreb,  dacă o fi adevărat ce au făcut aceste două sau trei ființe, slujba de Iuda,  de ființe vândute care luptă împotriva valorilor binecuvântate, exact ca cei vânduți securității,  întreb:

1. Nu știu, ființele, ca ceea ce Dumnezeu deschide nimeni nu poate închide?

2. E păcat ca cei de acolo, cei în cauză,  să afirme ce a afirmat apostolul Pavel - Galateni, 5:12 - Şi schilodească-se odată cei ce vă tulbură! ,  întreb și eu?  

Exista și azi turnători! Nu va lăsați manipulați de tonalitatea vocii lor, nici de faptul ca au învățat pe de rost rugăciuni în alte limbi,  nici ca merg fără rușine la cei din lume,  sau  trag sfori,  ca sa facă rău lucrării lui Dumnezeu!  

Ajungem sa ne uimit când găsim un om al lui Dumnezeu, în adevăr! 

Iohannis a atacat la "Poartă" majoritatea - aici intra și demersul Coaliției pentru Familie

Sursa:

https://www.dcnews.ro/mobile/iohannis-la-strasbourg-mesaj-cu-subin-eles-in-fa-a-europei-pentru-psd_530483.html

Un român din America îi scrie președintelui României, Iohannis

Sursa

Domnule președinte, 

Vă scriu în multipla calitate de cetățean român și American, de editorialist la ziarul “Cotidianul” (fondat de marele patriot român Ion Rațiu), și de editor/fondator al celei mai vechi publicații de limba român în activitate la New York, “New York Magazin”.

Pentru a nu fi bănuit că aș avea interese politice (sau de altă natură) în România, vreau să precizez că sunt refugiat politic în Statele Unite din 20 februarie 1989 și că trăiesc și muncesc în această țară după obținerea azilului politic.

De asemenea, trebuie să vă mai spun că NU v-am votat în 2014, că NU l-am votat nici pe contracandidatul Dumneavoastră, domnul Victor Ponta, preferând să-mi anulez votul din motive personale. Votul meu a fost, de fapt, o formă de protest.

Domnule Președinte,Am urmărit cu mult interes prezența Dvs. la mitingul de protest desfășurat duminică, 22 ianuarie 2014, în Piața Universității, și mi s-a părut incorectă și total nepotrivită participarea Dvs. la această acțiune alături de minoritatea care a pierdut alegerile parlamentare în decembrie 2016.

Deși am auzit multe speculații și scenarii privind protestul din 22 ianuarie, nu voi comenta acum și aici scopul sau legalitatea acțiunii, nici drepturile Dumneavoastră constituționale în calitate de președinte. România are instituții capabile să decidă dacă ați încălcat sau nu legea fundamentală a țării prin decizia nefericită de a favoriza una dintre părți, deși eu credeam că sunteți președintele tuturor românilor!

Nu voi comenta nici afirmațiile Dumneavoastră conform cărora “O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România și să slăbească statul de drept”, deși, din câte știu, există o hotărâre judecătorească definitivă care vă trimite exact în categoria celor pe care îi blamați și numai imunitatea prezidențială face ca acea decizie a judecătorilor să nu vă transforme într-un penal.

Domnule președinte,Aflu, cu mare bucurie, că intenționați să faceți apel la un referendum în care românii să se pronunțe pentru sau împotriva unei legi privind amnistierea și grațierea unor unor pedepse. Inițiativa Dvs. pare corectă și democratică, însă îmi permit să vă sugerez câteva întrebări adiționale în formularul de vot, care ar putea liniști tumultuoasa viață politică românească și ar elimina cheltuieli suplimentare în eventualitatea unor alte scrutinuri pe teme diferite.

1. Credeți că Președintele României ar trebui demis după primii doi ani de mandat, având în vedere prestația sa în calitate de șef al statului și implicarea în manifestația din 22 ianuarie 2017 împotriva guvernului ales legitim?

2. Credeți că este necesară demiterea procurorului -șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, după uriașul scandal cu plagiatul și dezvăluirile fugarului Sebastian Ghiță privind poliția politică și mafia care controlează Justiția Română?

3. Credeți că este necesară o lege a răspunderii magistraților după lanțul de erori judiciare condamnate la CEDO, în urma Statul Român plătește despăgubiri uriașe?

4. Credeți că este necesară depolitizarea serviciilor secrete și trecerea lor sub controlul strict al Parlamentului?

5. Credeți că România merge pe un drum bun în ceea ce privește politica externă în relația cu SUA și UE?

Domnule președinte,După cum bine știți, în 8 noiembrie 2016, domnul Donald J. Trump a devenit președintele ales al Statelor Unite, iar în 20 ianuarie 2017 a avut loc ceremonia de învestire a sa în cea mai înaltă funcție la Casa Albă, la care a participat și contra-candidata democrată, doamna Hillary Clinton.

Cu acea ocazie, noul Președinte al Statelor Unite i-a mulțumit public doamnei Clinton pentru gestul său, deși sute de mii de americani protestau în stradă, în marile orașe americane, împotriva președintelui. V-ați întrebat vreodată ce se putea întâmpla dacă admiratorii învinsei în alegeri s-ar fi confruntat cu susținătorii domnului Trump?!

Poate că această lecție va folosi în viitor și clasei politice din România. Sper să înțelegeți că votul cetățenilor unei țări, indiferent care ar fi ea și indiferent de rezultat, este unitatea de măsură care dă legitimitate NUMAI CÂȘTIGĂTORILOR!

Cu deosebită stimă și considerațiune,Grigore L. CulianNew York, 24 ianuarie 2017(Ziua Unirii Principatelor Române)


Sursa
http://m.cotidianul.ro/catre-klaus-iohannis-presedintele-romaniei-295050/

Iohannis, susținătorul homosexualității, cel care a condamnat familia tradiţională când a numit demersul Coaliției pentru Familie ca fiind unul al "fanaticilor religioși", e pe "făraș"!

"Vom declanșa de două referendumuri: un referendum cu tema familia, este o temă de interes major, este o temă care ține de substanța societății noastre și un referendum despre regimul imunităților din România. Eu am spus mereu și susțin în continuare următorul lucru: nu sunt de acord cu imunitatea parlamentară, dar nici cu imunitatea președintelui.

Întrebarea va fi dacă românii sunt de acord cu imunitățile. Nimeni nu este mai presus de lege. Dacă nimeni este mai presus de lege, atunci imunitățile să dispară pentru toți! Atunci să-l vedem pe Klaus Iohannis cum reacționează. Este vorba despre principiu. Avem în plan să le declanșăm în primăvara lui 2017", a zis Liviu Dragnea la România TV.

Acesta a mai spus că "îi este greu să creadă că preşedintele va dori sa participe la o discuţie privind modificarea Constituţiei, pentru că s-ar putea să deranjeze".

Sursa: 

https://www.dcnews.ro/mobile/doua-refendumuri-dragnea-le-declan-am-in-primavara_530299.html

Sunt curios, foarte,  ce o sa spună acum susținătorii Laurei Codruța K, ai lui Coldea, ai lui Iohannis,  un pro-homosexualitate declarat,  de acest demers EXTRAORDINAR DE BUN PENTRU CARE ÎI MULȚUMESC LUI DUMNEZEU! 

Vor apara homosexualitatea,  pe Iohannis,  slujitorii,  sau familia,  ma refer la slujitorii Domnului care ai făcut scut în jurul celui care a batjocorit familia,  implicit pe Creatorul familiei,  pe Dumnezeu? 

Vor da semne în continuare ca sunt parte a sistemului care apără Sodoma sau se vor trezi acum pentru ca familia sa fie familie?  

Trăim zile apocaliptice când susținătorii Sodomei sunt dintre cei care se ridica la amvon iar familia este apărată de niște "comuniști"! Vedem oare abisul în care am căzut?

Mă întreb ce o face acum Pleșu și Dilema lui? Dar evanghelicii care nu vor mai putea de supărare văzând ca "Solomon"  al lor e furios căci de ani buni primește resurse pentru a face cale bătută homosexualilor în România iar acum un "penal"  dă de pereți cu demersul marxist-soroșist!

Dumnezeu să-l binecuvinteze pe Liviu Dragnea care face istorie în România! 

Familia tradiţională vs normalitate (articol preluat din Dilema veche a lui Pleșu, propagandă homosexuală încă odată în publicația celui pe care unii îl văd un fel de Solomon)

Familia tradiţională vs normalitate

Apăruse, pe vremuri, în România, acea lozincă „Vrem o țară ca afară“. Există, încă, în mentalitatea colectivă, frustrarea că nu sîntem „în rînd cu occidentalii“, acea frustrare care uneori, în mass-media, ia forma unor reportaje laudative la adresa românilor care reușesc „în afară“, poveștile lor de succes avînd menirea să oblojească inhibițiile pe care le avem față de străini: un doctor sau un avocat care au făcut carieră în țările „civilizate“, dîndu ne speranțe că „se poate“. Însă accentul pe „se poate“ cade mai ales pe acele povești care se petrec departe și rareori pe schimbările care ar trebui să se producă chiar în țara noastră. Deși ne dorim și noi să fim o țară „civilizată“, uităm și ignorăm de multe ori faptul că acest tip de societate la care tînjim se bazează pe siguranță, normalitate, pe principii asumate, înțelese și exercitate ale democrației și pe instrumente menite să protejeze drepturile omului și libertatea individuală.

Recunosc că, în urmă cu cîteva luni, cînd la Oradea a avut loc un miting prin care manifestanții cereau modificarea Constituției pentru definirea „familiei tradiționale“, am avut un moment de stupefacție. Mi se părea că ne-am întors în timp cu vreo douăzeci de ani, cînd articolul 200, cel care incrimina homosexualitatea, era încă în vigoare, iar Biserica strîngea adepți care să oprească abrogarea acelui articol – eram, în 2001, printre ultimele țări care mai incriminau penal homosexualitatea. În Bulgaria sau Ungaria pedepsele fuseseră abrogate din anii ’60, în Rusia în 1993, iar în Republica Moldova în 1995. Noi încă ne păstram cu îndîrjire „tradițiile“. În prezent, această inițiativă, care a pornit din partea Coaliției pentru Familie, își dorește un referendum al cărui scop final să fie în principal negarea vieții de familie pentru partenerii de același sex. Și brusc, normalitatea aia la care tot visăm a căzut din nou sub semnul întrebării.

Inițiativa pentru organizarea acestui referendum a strîns trei milioane de semnături, a iscat polemici politice, a agitat societatea civilă. Discuția pe care am avut-o pe această temă cu Florin Buhuceanu, președintele executiv al asociației ACCEPT, a pornit, firesc, de la întrebarea: ce legitimitate ar avea acest referendum într-o țară în care, conform unui sondaj, 60% din oameni se declară temători să dea mîna cu o persoană gay?

„Din păcate, drepturile omului în societatea românească sînt percepute și în prezent mai degrabă ca drepturile unei majorități, în răspăr cu cele ale minorităților. Etnice, religioase sau sexuale, grupurile minoritare în România sînt încă supuse prejudecăților și excluziunilor. Deși subiectul homosexualității nu mai e tratat într-o cheie apocaliptică, cum se întîmpla în urmă cu douăzeci de ani, această inițiativă de a apăra exclusiv un anumit tip de familie a readus pe tapet crearea unui etos care, pe de o parte, se învecinează cu violența și dă apă la moară homofobilor, iar pe de alta întărește convingerile unora că drepturile sutelor de mii de români care își întemeiază familia în afara căsătoriei pot fi suspendate sau direct negate, chiar în textul legii fundamentale.“

Enumerăm rapid și pe scurt cîteva fapte: în comunism, subiectul homosexualității exista doar pentru uzul statisticilor penitenciarelor și al psihiatrilor, care încadrau persoanele gay în categoria delincvenței, respectiv cea a patologiei medicale. Dezincriminarea a avut loc după douăzeci de ani de „democrație“. Cum se face că, în 2016, încă privim homosexualitatea ca pe un soi de atentat la bunele moravuri, la tradițiile neamului?

„Dezincriminarea penală nu a adus cu sine o relaxare și o intrare în normalitate. Libertatea de exprimare pe teme LGBT e considerată încă și azi prozelitism, așa-numita propagandă homosexuală – ceea ce în cazul cultelor religioase recunoscute oficial trece ca un drept absolut. Am ajuns în situația în care unii spun că ar trebui să existe o ierarhie a drepturilor omului. S-a ajuns ca libertatea de religie să fie înțeleasă, interpretată și practicată ca fiind superioară celorlalte drepturi fundamentale și pusă în stare de beligeranță cu drepturile sexuale și reproductive ale femeilor ori în raport cu drepturile persoanelor de orientare homosexuală. Cît privește dreptul unui cuplu gay de a avea o familie, ar trebui să vorbim despre toate drepturile legate de viața de familie. De la cum îți împarți sau protejezi bunurile, cum îți poți asigura partenerul de viață, cum îți poți face asigurare medicală pentru tine și pentru partener ori cum să obții un împrumut bancar ca familie. Sînt situații simple de viață care par ușor rezolvabile pentru oricine, mai puțin pentru cei din comunitatea LGBT ce nu își pot proteja decît în mică măsură viața de familie în absența unui cadru legal. Azi, în România, atît căsătoria între persoane de același sex, cît și parteneriatul civil, indiferent de orientarea sexuală a partenerilor, sînt explicit interzise în Codul Civil, mulțumită cîtorva organizații care sînt reunite sub pălăria largă a actualei Coaliției, pentru Familie. Asta mi se pare îngrijorător. Pentru că ajungem în situația în care un grup de cetățeni vor ca prin apel la bune intenții, tradiții și propriile valori să decidă cine are dreptul să fie sau nu familie.“

Vorbind despre opiniile unui grup vs un referendum la care, teoretic, toți cetățenii unei țări își pot exercita dreptul de a alege, l-am întrebat pe Florin Buhuceanu cum vede legitimitatea organizării unui referendum care să decidă definirea familiei. Poate fi schimbată Constituția pe baza opiniei publice?

„În acest caz, un referendum nu își are obiectul. Am temeri cu privire la folosirea acestui tip de democrație directă pentru a modifica Constituția, pentru că noi trăim totuși într-un tip de democrație reprezentativă, alegem oameni care să facă legi pentru toți românii, nu doar pentru trei milioane de cucernici. Dacă ne propunem ca texte importante din legislație să fie modificate pe această cale, pentru că trei milioane de cetățeni doresc acest lucru, vom asista curînd la situații fără precedent. Devine posibilă, prin mijloace democratice, restrîngerea de drepturi fundamentale, precum cele la viață privată și de familie. Drepturile fundamentale au alt regim și trebuie să fie protejate de orice interferență a unui grup, mai mult sau mai puțin majoritar, mai mult sau mai puțin dreptcredincios. Mi e teamă de acest tip de «democrație» intervenționistă a cîtorva biserici și a organizațiilor acestora care vor să decidă pentru fiecare dintre noi. Referendumul, în acest caz, este o acțiune perfect demagogică pentru că nu va schimba cu nimic regimul căsătoriei în România – inițiatorii vor doar să avanseze în spațiul public din ce în ce mai viguros, transformîndu-se într-o forță publică ce nu va putea fi ignorată de partidele politice. Mesajul direct pe care ni-l transmit dumnealor e acesta: noi sîntem Majoritatea Morală în țara asta, noi sîntem cei care putem impune decizii în acord cu convingerile noastre religioase.“

Vorbind despre demagogie și populism, două mijloace ale manipulării care prind mai ales pe terenul unor prejudecăți născute și întreținute din ignoranță și din necunoaștere, l-am întrebat pe Florin Buhuceanu cît de importantă este vizibilitatea comunității LGBT în România. „E crucială. De aceea e atît de important să organizăm evenimente publice care să aducă subiectul în dezbatere pentru că doar așa populația ajunge să îi cunoască pe acești oameni, să știe cine sînt. Iar mass-media e un vector extrem de important, schimbările în bine au fost posibile și datorită intervenției mass-media. Prin cazuri mediatizate, precum cazul Coman, lumea a putut să vadă viața unei familii gay, iar asta a schimbat discursul în presă față de cuplurile homosexuale. Și-au modificat românii opinia față de căsătorie? Nu cred, însă au putut să vadă doi oameni obișnuiți care își împart viața, cu bune și cu rele, un cuplu normal, care vrea să fie recunoscut drept familie și cînd revine acasă în România. Cred că pe fond există toleranță și deschidere, dar oamenii trebuie constant educați pentru a înțelege lucruri pe care nu le-au cunoscut încă. Perpetuăm și întreținem în societatea românească o sumedenie de temeri și frici pe baza cărora unii încearcă să construiască adevărate platforme ideologice și legislative.“

Deși azi comunitatea LGBT are mai multă vizibilitate, existînd și multe inițiative culturale, iar gruparea nu mai trăiește în subterană, la nu puține dintre evenimentele culturale organizate pe teme LGBT există turbulențe. „Mai mult, poliția încă nu știe cum să intervină. Ajunge să legitimeze victimele și nu agresorii. Și chiar atunci cînd îi identifică pe agresori, nu li se întîmplă mai nimic. Mai mult, agresorii au sentimentul liniștitor al impunității. A trebuit să se ajungă la un caz de violență fizică îndreptată împotriva unor tineri gay și lesbiene, care a trenat un deceniu prin instanțele din țară și care a fost susținut de ACCEPT la CEDO, pentru ca România să fie condamnată și pe șleau numită stat-complice la infracțiuni motivate de ură pentru că nu are un sistem de administrare a justiției pentru apărarea victimelor homofobiei. Mihai Gheorghiu, reprezentantul Coaliției pentru Familie și unul dintre inițiatorii acestui proiect de referendum, vorbește răspicat despre valorile și tradițiile familiei – întrebarea mea este dacă violența e o valoare și o tradiție. Deposedarea de drepturi a celor ca mine ajută în vreun fel familiile zis tradiționale? Nu sînt deloc întrebări retorice. Personal, cred în libertatea de exprimare a tuturor. Dar cînd aceștia spun că nu meriți să te bucuri de toate drepturile în țara ta, ca orice alt cetățean, libertatea de exprimare devine limbaj al urii.“

Miza politică, populismul mascat de discursuri înflăcărate despre „valorile morale și tradiționale“, vehemența cu care anumite grupuri își racolează adepți într-ale urii față de semeni sînt încă tare ale unui trecut uniformizant, un pat al lui Procust care exclude și nu acceptă diferențele. Și cît timp ne vom încăpățîna să servim acestor lozinci care nu aduc nici moralitate, nici toleranță, normalitatea unei societăți civilizate în care să nu ne fie frică să existăm este practic de neatins.

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Sursa: 

http://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/familia-traditionala-vs-normalitate

Cine conduce Dilema?

Foto: captura de pe site-ul dilemaveche.ro

P.S. Nu, domnilor,  fraţilor,  oricine ați fi, nu este nici Solomon și nici un înțelept!  Este unul care se luptă să facă din România Sodoma iar unii se raportează la el aproape ca la Sfânta Scriptură.  E groaznic! 

Pentru oamenii lui Soroș și cei manipulați...

Aflu că aseară, în timpul manifestației anti PSD din București s-a strigat printre altele „Vrem pușcării, nu amnistii”.

„Vreți schimbare cu adevărat? Lăsați centrismele care îndeamnă 'vă aburim în moderație' și asumați-vă brutalitatea curățeniei generale. Nu vă pricepeți cum să spuneți că într-o lume civilizată și corectă dpdv politic nu puteți trimite la pușcărie sau la moarte parlamentarii? Reinstaurați securitatea, stați cu ochii pe ei ca pe butelie! [...] Băgați-i pe toți la muncă silnică, construiți penitenciare noi, că e nevoie, în țara unde toată lumea FURĂ și ulterior se scuză că 'salariile sunt mici', 'nu am parte de atenție dacă nu dau șpagă', 'nu am ce face că îmi mor copiii de foame', 'fur software pentru că nu am variante mai bine'.

Explicați-i românului, acestui orientat împuțit și bun de nimic, că dacă doar cu forța și amenințările se poate schimba situația, sunteți dispuși să o faceți”.

Acesta este viitorul pe care ni-l pregătesc doritorii de penitenciare? Stau și mă întreb cum pot crede acești oameni că ai putea construi o țară, având ca bază pușcăriile. Ce țară ar fi aceea? Ce s-a mai construit în lumea asta pe baza terorii că poți fi săltat pentru a ți se face loc într-una din noile închisori ale Patriei?

În caz că nu știați, cam așa arăta programul politic al unui tânăr (fost)candidat la Senat al USR.

Sloganul  „Vrem pușcării, nu amnistii” îmi aduce aminte și mai tragicul „vrem spitale, nu catedrale” și cred că profilul moral al celor care le-au elaborat sunt asemănătoare.

Oare nu ne-am săturat să ne vânăm unii pe alții? Când pericolele bat la ușă, când vedem mesajele care vin din Est și din Vest, este momentul să ne hăituim prin piețe publice, arătând cu degetul unii către alții: "Tu ești corupt!", "Ba tu ești penal"?. Se spune deseori că sportul este oglinda societății. Ei bine, România a reușit la Jocurile Olimpice din 2016 cel mai slab parcurs din 1952 încoace. Știți cum era România în 1952?

Tocmai începuseră, de 3-4 ani, procesele elitelor românești interbelice. Mai bine zis, pseudo-procesele. Copiii erau arestați de pe băncile școlilor.  În 1952, România era o țară secătuită, sub teroare, în care penitenciarele și sistemul judiciar înflorea. Azi, sportul ne arată în oglindă o imagine care nu ne place și pe care ne facem că nu o vedem: o țară cu elite lipsă, condusă prin mandate de arestare și ascultare. Azi, locul acuzatorilor publici din anii '50 este luat de oamenii care cer cât mai multe arestări și „legi pentru popor, nu pentru penali”.

Ce este un „penal”? Un om condamnat penal, am zice. Dar e mai mult decât atât: este un om care nu mai are dreptul la cuvânt, care nu mai poate vorbi în public, care în genere, trebuie să fie ucis social, pentru că a fost condamnat. Indiferent dacă și-a ispășit pedeapsa în închisoare sau nu, ni se cere să-l condamnăm perpetuu, iar după moarte să-i rezervăm o Damnatio memoriae. Mai mult, azi ești penal doar dacă ești acuzat într-un proces, indiferent de verdictul pe care-l va da Justiția!

Dacă ar fi trăit astăzi, Mihai Viteazu era și el considerat „corupt” de către Hotnews și 'ntelectualii rafinați. Mai mult, Mihai lucrase alături de un corupt precum Mihnea Turcitul, fusese baron local - Ban al Olteniei și mai era și din „sudul înapoiat”. Mihai ar fi fost acuzat că nu-și respectă "angajamentele internaționale", după ce le-a plătit datoria creditorilor internaționali...măcelărindu-i. De orientarea sa externă, ce să mai vorbim: ar fi fost făcut un "trădător" al Occidentului, care a avut îndrăzneala să urmărească doar interesul țării sale. De altfel, în istoriografia de azi, occidentalii îl privesc pe Mihai cel Mare ca pe un trădător, la fel ca și turcii. Și câți „penali” nu vor fi făcut istorie. Oare cei care au fondat America, nu erau considerați „penali” de către Imperiul Britanic împotriva căruia se răsculaseră?

Unde ajungem în ritmul acesta? Citeam zilele trecute că doamna Doina Azoicăi a fost condamnată, cu suspendare - ce-i drept, pentru că ar fi primit „mită” un ibric de alamă și o tavă din cupru! Căutând despre caz, am văzut doar cum doamna doctor - un medic respectat în întreaga țară, a fost pusă la zid pe modelul chiaburilor din anii '50 de către presă, dar nicăieri nu am găsit și punctul ei de vedere asupra „chestiunii”. Asta da, societate! Curat democratică și pluralistă.

Unde ajungem? Păi ajungem la...conspiraționism. O altă mantră a deontologilor de carton. Dacă nu ai argumente la ce spune cineva, atunci îi arunci eticheta de „conspiraționist„. Cum arunci o umbră de îndoială asupra establishmentului, cum gata...ești conspiraționist. Cum îndrăznești să spui că deciziile nu se iau mereu la vedere, că de multe ori ce se spune oficial e doar o fațadă...atunci ești conspiraționist. Dacă în 1939, după anunțul semnării pactului sovieto - german cunoscut sub numele de Molotov–Ribbentrop, ai fi spus că există clauze secrete care prevăd destrămarea României și a altor state, cu siguranță că dacă exista Hotnews, te-ar fi făcut...conspiraționist.

Dacă cineva ar fi spus în 1943 că soarta păcii va fi decisă prin negocieri directe între cei mari, și că noi vom fi probabil cedați comuniștilor, ar fi fost întâmpinat probabil de un...„fugi domne de-aici! Ești un conspiraționist care vrea să ne spulbere încrederea în aliați!" „, spus de către vreun Moise Guran al vremii.

Tot „conspiraționism” s-au numit și acuzațiile că în 1989 nu au existat teroriști, ci o diversiune a celor care preluaseră puterea...Și acum vedem, după 27 de ani, că Procuratura spune același lucru. Lipsa armelor de distrugere în masă din Irak...a fost tot o conspirație, la vremea ei.

Nu cunosc o societate durabilă și liberă clădită pe ură, sânge și pușcării. Dar cunosc cuvintele Sfântului Efrem Sirul, care vorbește despre răsplata pocăinței și a iertării:  „Așadar, un tâlhar a deschis raiul, iar nu un drept. Acesta fusese închis de Adam, mai întâi drept, apoi păcătos; și tot un păcătos, căit, dar biruitor, l-a deschis din nou”.

În imagine este Saint Just, unul din acoliții lui Robespierre, supranumit „Ingerul Morții". A rămas faimos pentru cuvintele pe care le-a spus după ce a trimis, odată, câteva zeci de oameni la moarte:   „Nicio milă, nicio slăbiciune față de cei vinovați.... Guvernul nu trebuie să ierte! „

Sursa: 
http://m.activenews.ro/stiri-social/O-tara-nu-se-poate-construi-pe-baza-de-puscarii-140218

Politica sodomită a lui Obama!

Încurajarea păcatului sodomiei pentru a ieși din închisoare. Ăsta e exemplul.  Ăsta e noul drum? Înainte era încurajată persoana ca să regrete faptele mizerabile pentru care a ajuns să fie închisă și după o verificare în care se constata dorința și faptul ca s-a schimbat în bine, cel închis,  putea să fie eliberat mai repede. Obama schimbă regulile, dacă ești un stricat care ai ajuns la pârnaie și vrei sa ieși afară trebuie să te transformi în stricatul stricaților. În Sodoma nu cred ca a fost așa ceva!  

Lumea e pe marginea prăpastiei,  o prăpastie fără capăt! 

Profeții - David Wilkerson - 1973, împlinite și în curs de împlinire

Stop destrăbălarii!

Îmi e greu să spun următoarele lucruri, dar nu sunt de la mine din cap, ci vin din Biblie. Sau cel puțin din Biblia mea.

Uitați:
Şi iată că i-a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată. Proverbe 7-10
Vreau, de asemenea, ca femeile* să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,ci* cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase. 1 Timotei 2:9-10
În care verset te regăsești?
Te regăsești în primul?
Cum? Eu mă îmbrac ca o curvă? Cum îți permiți să mă compari cu o femeie ușoară?
Well, nu o fac eu. Biblia o face. Eu m-am regăsit de multe ori în acel verset. 

Fetelor, nu vă supărați pe mine, dar de multe ori sau din ce în ce mai mult suntem asemeni fetelor din lume. Parcă ne-am făcut un club de femei ușoare, dar totuși din biserică. Jonglarea asta a noastră e mai rea decât ceea ce e în lume. Sper să mă înșel.
Nu vrea să vorbesc despre fustă până în pământ și batic. Nu azi.
Nu fac pe fariseul și nici nu cred azi în ideea ”Doar interiorul contează.”
E cald, e vară. Cum ne îmbrăcăm?
Păi o pereche de pantaloni de o palmă și un tricou frumos decoltat sau ceva cu umerii goi. Pare cunoscut?
Recent am văzut o tânără cu pantaloni de o palmă stând lângă un băiat. Cred că mi-a crescut tensiunea. Avea niște super picioare, nu zic că nu. Cred că asta e și părerea băiatului care a stat lângă ea.

Draga mea, teoretic vorbind, oricare dintre băieții lângă care stai poate să fie soțul meu. Nu ai nici măcar un drept să te îmbraci în felul în care o faci și să te fâțâi prin fața lui. Nici măcar unul. E soțul meu. E soțul altcuiva. Ție ți-ar plăcea ca după ce ești căsătorită să vină una și să stea lângă soțul tău mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată? Și pe deasupra să fie și din biserică?
Să fim sincere? Chiar îți e cald?
Nu, nu căldura e problema. Căldura e un motiv pentru care renunțăm la materialul pe care îl purtăm în timpul iernii. Acum avem dezlegare.
Da de unde.
Decolteul tău o fi frumos, dar păstrează-l pentru soțul tău. Picioarele tale poate arată super bronzate, dar păstrează-le pentru soțul tău în privat.
Poate e doar în cap la mine. Știu că nu mai sunt mult băieți care recunosc că le este greu să se împotrivească ispitei de acest fel și că noi nu le prea suntem de ajutor, dar până găsesc un băiat care să vorbească deschis despre acest subiect, vă rog să nu dați cu prea multe pietre.

E o modă tare urâtă- fustele din material care se mulează pe corp. Fetelor, sincer, aceste fuste nu spun altceva decât ”Hey! Ai văzut cât de sexy sunt?”. Renunțați la ele. Poate vă permite tata sau soțul, dar asta nu înseamnă că sunt biblice. Mai sunt fustele lărguțe, dar scurte. Degeaba îți acoperă genunchiul când stai jos, dacă în momentul în care pășești mai mai că se văd toate. Hai să ne alegem hainele cu înțelepciune.
Încă ceva. Nunțile nu sunt motive de destrăbălare. Nu purtăm acolo ce zicem că nu avem voie să purtăm în biserică. Nu spun mai multe aici.
Azi am renunțat la a-mi lua două tricouri pentru întâlnirea de tineret. Nu că erau decoltate, dar îmi veneau prea mulat. Avem noi niște tricouri sau bluze prin care linia de la sutien se vede perfect. Să vă povestesc ceva.
Eram în generală. Nu mă îmbrăcam provocator. Nici nu mă prea gândeam la băieți- erau alte vremuri. Stăteam frumos în bancă și mă gândeam la ceva. Un coleg vine și îmi trage bluza la umăr în sus. Mă uit la el cu privirea ”Cum ai îndrăznit să mă atingi?” și cu ton blând îmi zice: ”Se vedea breteaua.” Am lăsat capul jos.
Nu pot să spun ce e în capul băieților și cum e lupta pe care o duc. Dar stau și mă întreb de ce trebuie să facem să le fie mai greu? De ce trebuie să arătăm ca niște ușuratice, când noi am fost chemate să fim feminine? Feminitatea nu stă în cât de scumpe sunt hainele, ci cât de mult este respectat Dumnezeu prin ele.

Credem că nu o să ne căsătorim dacă nu ne scoatem corpul la vânzare? Dacă un băiat te ia după cât de bine stă o bluză pe tine, te va lăsa pentru cât de super stă o bluză pe alta.
Că tot e vară mergem și la mare sau la ștrand. Nu doar că mergem,dar ne punem niște minunate poze pe Facebook în costum de baie. În capul meu dresul nu e diferit de lenjeria intimă. Sau cel puțin ceea ce se poartă cel mai des pe la noi. Nu vă puneți astfel de poze. Nu vreau să spun, mi-ar plăcea dacă un băiat ar vorbi despre acest subiect, dar doar menționez. De ce să fiți subiectul unor fantezii-nu știu cum să le numesc? De ce?

Mai vreau să zic și de tocuri.(Update- pentru că nu am fost clar înțeleasă. Mă refer la tocurile cu care se defilează la bară, dar defilăm și noi prin biserici. Chiar îmi plac tocurile elegante și frumoase. Oricum- cine vrea să înțeleagă și să primească, înțelege și primește.:) )
În adolescență purtam tocuri. Da din alea mari. Sunt și mai mică de statură și am crezut că așa voi mai crește. De fapt nu acesta e motivul principal.Nu îmi e ușor să spun asta, dar am realizat abia acum privind în urmă și meditând la aceste lucruri. Tocurile te fac să arați mai senzual. Să nu ziceți că nu. Așa e. Ele atrag atenția. Nu vreau să spun mai multe lucruri, deoarece poate citește ceva băiat și unele lucruri trebuie vorbite doar între fete. Voi povesti mai multe pe acest grup. Te invit să te alături: Comoara feminității biblice.
Te provoc să îți faci curat în garderobă. Aruncă ceea ce atrage atenția asupra corpului tău. Dacă nu ai pe cineva care să îți spună, trimite-mi mie o poză și îți spun cu cea mai mare dragoste. Corpul nostru e templul Duhului Sfânt. Prin el arătăm respect celor din jur. Trebuie să fim de ajutor celor din noi, nu să îi facem să păcătuiască.

Nu am vrut să dau în nimeni. Pur și simplu cred că nu avem voie să ne îmbrăcăm oricum, deoarece nu am fost răscumpărați oricum. Da, Domnul se uită la inimă, dar băiatul din fața ta îți vede trupul, modul în care îl îmbraci. Se vede Dumnezeu prin ținuta ta?
Cu cât stăteam lângă Dumnezeu mai mult, cu atât eram mai atentă la modul în care mă îmbrăcam și mă purtam în fața băieților. De aceea merg pe ideea, spune-mi cum îți este garderoba ca să îți spun cum îți este relația cu Domnul. Da, mai sunt persoane care se îmbracă foarte pios, dar relația le este la pământ, dar de cele mai multe ori felul în care te îmbraci este dictat de interior.
Îmbracă-te în așa fel încât Dumnezeu să fie onorat, băieții de lângă tine protejați și soțul tău binecuvântat! 

Sursa:

Aici

Pentru prinşii păcatului: nu vă mai înşelaţi, nu vă mai minţiţi, nu mai continuaţi!

ZiuaNews.ro

În lume copilul lui Dumnezeu se află într-un război crâncen. Duşmanii sunt mulţi: firea pământească din noi, Diavolul, lumea, învăţăturile stricate etc. În război trebuie să te lupţi. Dacă te comporţi ca şi cum nu ai fi în război vei fi victimă sigură, 100%. Numai cei care conştientizează că sunt în război se vor echipa ca să ducă un război victorios alături de Cel neînvins, Hristos Domnul.

Între duşmanii noştri este unul extrem de periculos. Diavolul, nu este omniprezent, nu este peste tot, nu are cum să ne ispitească mereu, nu este nici lumea, care deşi este în jurul nostru, fără ca să i se deschidă poarta, nu are cum să intre în inimă. Cel mai de temut duşman al nostru este firea păcătoasă din noi. E duşmanul care mereu este cu noi şi pe care trebuie să-l învingem noi.

Ca să o supunem, ca să o ţinem în stăpânire, ca să fie răstignită trebuie mereu să ascultăm de îndemnurile Duhului Sfânt şi să fim sub puterea Duhului Sfânt. Da, Hristos a spus că avem nevoie de un AJUTOR pe L-a timis şi Îl trimite! Fără Duhul Domnului suntem neajutoraţi în lupta cu firea pământească care este tot timpul cu noi. Da, firea pământească este un duşman sever, cel mai sever, fiindcă nu este doar cuiul lui Pepelea din noi la care apelează lumea şi Diavolul ca să ne facă robi ai păcatului, ea însăşi fiindcă este coruptă apelează la lume şi la duhurile stricăciunii fiindcă asta este natura ei, acolo se simte ea bine!

Lupta împotriva firii pământeşti din noi se câştigă prin cunoaşterea Scripturilor, a voii lui Dumnezeu şi a puterii Lui. Nu e suficient să cunoşti doar puterea, să ai parte numai de plinătatea Duhului. Trebuie să fie ambele. Firea pământească din noi dacă nu poate să se ducă la lume şi dacă nu este ţinută în răstignire prin cunoaşterea Scripturilor şi a puterii lui Dumnezeu, ea, firea, face din locul unde se găseşte lumea, aduce lumea unde se află. Firea pământească din fariseu, când era în TEMPLU lângă vameş, l-a coordonat pe fariseu să se mândrească şi să nu-şi vadă starea lui înaintea lui Dumnezeu. Fariseul a adus lumea şi duhul lumii, mândria, în TEMPLU! Nu, firea pământească nu se ruşinează de locurile sfinte. Dacă nu poate să te ducă în lume aduce lumea în locurile sfinte, unde este persoana în care fierea pământească nu este răstignită. Aţi văzut mizeriile pe care le fac cei care spun că sunt sub plinătatea Duhului şi urlă ca toate animalele? Ei sunt plini de fire şi unii chiar de demoni. Aţi văzut mizeriile unde muzica este discotecă? Discotecă în toată regula! Aia nu este închinare adusă lui Dumnezeu ci acolo este templul fărădelegii! Aţi văzut mizeriile unde accentul nu mai cade pe onorarea lui Dumnezeu ci pe etalarea firii pământeşti? Senzualitatea a luat locul fricii de Domnul, al reverenţei şi e grozav lucru să-i faci pe cei din jur să păcătuiască! În toate aceste situaţii, şi în altele, firea pământească a făcut din locul sfânt LUMEA ca să nu se simtă încorsetată, încolţită. Şi unii cred că se poate sluji la doi stăpâni. Nu!

Una din cele mai grele stări ale unui prins de război al firii, al păcatului, este mândria care vine cu atitudinea slujire fără pocăinţă şi care generează ură. Sunt persoane care postesc, vorbesc în limbi, care merg la Casa Domnului, oameni care se cred 100% cu Domnul dar care sunt atât de plini de mândrie, mândrie vădită prin nesupunere, aroganţă, jignire care merge până la ură şi care, fiind atât de plini de firea pământească merg înainte trăgând sicriele morţilor lor după ei chiar la ALTAR fără să stea în loc şi să se ducă mai întâi se se pocăiască, să-şi ceară iertare pentru păcatul grosolan comis.

Pentru a nu ne rătăcii trebuie să cunoaştem Scripturile şi puterea lui Dumnezeu.

 „Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii. Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei.

Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,  lasă-ţi  darul acolo, înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.  Caută* de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă** vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.” Matei 5:21-26.

Dacă vrei să mergi înaintea Domnului, şi să fi primit de El, dar acolo îţi aminteşti că din cauza ta, din cauza păcatului tău, din cauza nesupunerii tale, a mândriei firii pământeşti, cineva are ceva împotriva ta, nu mai continua, opreşte-te, nu mai merge înaintea Lui, dacă continui la Casa Domnului mergi degeaba, ba mai mult, mergi pentru osândă. Stai pe loc! Analizează şi mergi de te împacă, du-te şi cereţi iertare, pocăiaşte-te. Omule, dacă continui, o zi, o lună, un an sau 100, fără să împlineşti ceea ce Hristos a spus, tu o faci în firea pământească, nu în supunere faţă de Cuvântul Domnului. Dacă continui tu eşti în firea, ea comandă, şi tu nu te duci să te întâlneşti cu Dumnezeu ci să faci un ritual religios care este o scârbă înaintea Lui. Dacă vrei să mergi înaintea Domnului Sfânt, Sfânt, Sfânt, du-te după Scripturi. Du-te cu pocăinţă. Du-te şi cereţi iertare pentru păcatul tău împotriva aproapelui tău ca nu cumva după o viaţă de „pocăinţă” în care ai târât după tine sicriele care se tot înmulţeau, cu morţii urii tale, să stai înaintea Domnului să să aştepţi să spună vino iar El să-ţi zică: PLEACĂ!

Poate crezi că dacă interpretezi Biblia cum vrei tu o să scapi. Dacă zici că acest pasaj „Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta...” îl face pe cel căruia tu i-ai greşit ca el să vină să-şi ceară iertare, te înşeli. Acest pasaj spune ca tu cel vinovat, tu cel nesupus, tu cel cu ură în inimă, tu care ai greşit, dacă ştii că din cauza ta un frate are ceva împotriva ta, duhul lui este zdrobit pentru că l-ai lovit, să te duci şi să te împaci cu fratele tău. Să nu-ţi continui slujirea înaintea Domnului! Acest pasaj nu spune că dacă cineva a păcătuit împotriva ta, are ceva cu tine, tu cel căruia i s-a greşit, să te duci să te împaci cu el. Nu, tu trebuie să-i spui că ca greşit nicidecum să-ţi asumi tu greşala lui. Nu cel împotriva căruia s-a păcătuit trebuie să meargă să se împace ci cel care a păcătuit. Împotriva lui Hristos Domnul, care a rostit aceste învăţături pentru ca să rămânem pe calea Domnului, o câţi nu au fost care au avut foarte multe! Domnul nu s-a dus la ei ca să-şi ceară iertare El! 

Oricine ai fi, dacă eşti un prins ai păcatului, azi, opreşte-te! Du-te de te împacă cu fratele tău şi apoi mergi înaintea Domnului cu pocăinţă. Dacă alegi să mergi la altar fără să rezolvi problema păcatului tău, tu eşti în firea pământească, ea te comandă, eşti firesc şi să nu te miri dacă vine boala, necazul sau chiar moartea peste tine aşa cum le-a spus apostolul Pavel corintenilor! 

Suntem în război! Să biruim firea pământească din noi!

Îndrăznește să crezi în România!

Aici

Dragii mei concetățeni, sînt și eu, ca și dumneavoastră, un locuitor al acestui îndrăgit oraș . Aici m-am născut, mi-am petrecut copilăria, mi-am făcut studiile și am muncit pînă cînd am ieșit la pensie.

Am muncit 42 de ani din care 22 pentru propășirea socialismului și 20 pentru dezvoltarea capitalismului și a democrației de la care am sperat mult mai mult . Acum sînt la pensie . Să nu credeți cumva că m-am pricopsit . Îmi petrec anii chivernisind banii de pensie în primul rînd pentru plată facturilor.

Știți și dumneavoatra, poate mai bine ca mine, că viață de bucureștean te obligă la folosirea unor servicii și facilitate publice indispensabile cum ar fi curentul electric, gaze, apa curentă, cablu tv, internet, telefon și cîte altele. Tot uitindu-mă prin facturi am observant un lucru pe care aș vrea să vi-l împărtășesc și dumneavoastră. Și anume că eu, ca și dumneavoastră, plătesc apa la o companie numită Apa Nova care e o companie frantuzească dar îmi vinde apă românească pentru că, cu siguranță, nu o aduce din Franța. Deci eu, atunci cînd fac duș sau cînd îmi fac un ceai, îl fac cu apă românească, dar banii mei pleacă în Franța.

Curentul electric îl plătesc la o companie italiană numită Enel. Deci, cum am aprins un bec, am deschis o supapă prin care banii mei se scurg în Italia. Sînt convins că nici Enelul nu-mi vinde curent italian.

Gazul metan îl plătesc la GDF Suez (Gaz de France Suez), firmă tot franțuzească ce îmi vinde mie și multor altora gaz metan românesc, dar banii noștri pleacă la Paris să se integreze în UE. Telefonul, indiferent că-l plătesc la Romtelecom, Vodafone, Orange sau Cosmote, cum deschid gura să zic ceva la telefon, cum îmi mai zboară din portofel niște bani către zări străine. Cablul TV și internetul le plătesc la RCS & RDS. Ăștia, mărturisesc că nu știu de unde sînt dar am auzit că patronul lor, pe nume Zoltan Teszary, locuiește la Budapesta și nu știe nici el dacă mai e român sau european.

Ce să va mai spun că, dacă bag benzină în rezervor, m-am integrat și cu mașina în Europa, că nu mai e în tot Bucureștiul un PECO românesc. Ferească Dumnezeu de vreun împrumut la bancă, pe care mărturisesc că nu l-am făcut, dar sînt sigur că mulți au fost nevoiți să-l facă și acum plătesc dobînzi grele și comisioane către bănci străine fiindcă în București, în afară de CEC, nu mai e nici o bancă românească.Deci ne integrăm cu succes și în sistemul financiar European, cu portofel cu tot. Dacă umplem coșul cu merinde la supermarket, pentru îndestularea familiei, iarăși aruncăm cu banii peste mări și țări fiindcă marfă e aproape 90% de import.

Deci cam astea sînt urmările politicii de privatizare a celor care au condus țara în ultimii 24 de ani. Am fost predați la pachet, pe post de consumatori captivi, unor companii străine care ne calculează prețurile în euro, deși noi sîntem plătiți în lei! Pe facturi prețurile cresc fără să ne întrebe nimeni, deși noi avem un contract cu fiecare din aceste companii de utilități.

Cît mai poate dură o asemenea hemoragie financiară? Dar să știți că situația asta nu e specifică doar Bucureștiului. Ea se regăsește în toate marile orașe din țara . Toată lumea consumă și nimeni nu mai produce nimic, iar banii românilor se scurg în afară țării. Pagubele sînt uriașe!

Au dispărut, în ultimii 24 de ani peste 1200 de întreprinderi productive: fabrici,uzine, combinate, cooperative, sisteme de irigații și cîte altele!

În România, primul război mondial + al doilea război mondial + cutremurul din 1977 nu au distrus 1200 de întreprinderi. Politicienii ultimilor 24 de ani au reușit performanța!

Nici bomba de la Hiroșima + bombă de la Nagasaky nu au reușit performanță asta, e dovedit statistic .

Deci politicienii noștri din ultimii 24 de ani sînt mai răi că bomba nucleară. Nu mai vorbesc de recordul de a crește datoria publică la 20 miliarde de euro. I-au spus datorie publica, deși nu ne-au întrebat pe noi, poporul, atunci cînd au contractat-o, dar ca să fie siguri că e datoria noastră, a poporului și că noi o vom plăti… noi și nepoții noștri!

Cît mai poate dură o asemenea situație? Ce fel de țara vom lasă noi moștenire copiilor și nepoților noștri?! Mulți dintre ei caută de pe acum să-și facă o situație prin alte țări. Cifre neoficiale spun că vreo 4 milioane de tineri români muncesc în străinătate și din generațiile care se ridică mai toți vor să plece, fiindcă este o adevărată performanță să-ți găsești un loc de muncă în țara ta.

Nimeni nu cere de pomană . Toată lumea dorește un loc de muncă ! Fără producție autohtonă de bunuri, doar cu consum și servicii și alea livrate de străini vom pieri ca țara și ca neam în cîțiva ani de zile.

Acest lucru trebuie să înceteze și România să-și recapete controlul asupra serviciilor publice și asupra întregii economii!

Serviciile publice sînt afaceri cu clienți captivi. Ele trebuie să fie în mînă românilor, a statului român, altfel ne vom trezi cu prețuri din ce în ce mai mari !

Dumnezeu să ne lumineze mintea!

În caz contrar vom trage apa la București și vom face plata la Paris,ca și pînă acum!

Fă un bine țării tale! Citește și dă mai departe!

Cu drag,

Ilie Serbanescu

Sursa:

Aici

Vorbirea în limbi şi limba otrăvită a lui Alin Loloş

Iluzionistul care punea în uimire cu trucurile lui zeci de mii de români azi produce stupoare în zeci de mii pentru că nu înţelege că vorbirea în limbi pe care o dă Duhul când botează pe o persoană este după cum vrea El nu după cum vrea omul.

Vorbirea în limbi pe care o dă Duhul Sfânt poate să fie înţeleasă de cei care sunt prezenţi sau poate să fie neînţeleasă. Vorbirea în limbi poate să fie înţeleasă de toţi cei care sunt prezenţi acolo, de o parte sau de nimeni. În Fapte 2 era înţeleasă de o parte din cei prezenţi iar o parte au spus că cei aproape 120 erau beţi şi i-au ocărât, exact ceea ce face azi Alin Loloş. Dumnezeu să se îndure de acest tânăr plin de mândrie. Cei din Fapte 2 nu aveau Evanghelia, problema este că Alin o face din calitate de om care spune că este în Adevăr, cunoaşte Biblia. Nu! Alin Loloş ai doar o formă de evlavie. Alin Loloş nu cunoaşte nici Cuvântul şi nici puterea lui Dumnezeu.

Cum este cu vorbirea în alte limbi?

De regulă limbile pe care le dă Duhul când cineva este botezat, pecetluit, la botezul cu Duhul Sfânt sunt limbi neînţelese, aşa sunt şi limbile pe care Duhul le dă celor cărora le dă darul vorbirii în alte limbi.

Specific, limbile pe care Duhul Sfânt le dă la botezul cu Duhul Sfânt şi apoi celor cărora le dă darul vorbirii în limbi sunt de obicei neînţelese de cei din jur. Sunt şi excepţii, dar Duhul Sfânt decide asta, nu noi. Citiţi să vor rog pasajul din Biblie de mai jos cu sublinierile făcute de mine:

“Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile duhovniceşti, dar mai ales să prorociţi. În adevăr, cine vorbeşte în altă limbă nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înţelege şi, cu duhul, el spune taine.  Cine proroceşte, dimpotrivă, vorbeşte oamenilor spre zidire, sfătuire şi mângâiere. Cine vorbeşte în altă limbă se zideşte pe sine însuşi, dar cine proroceşte zideşte sufleteşte Biserica. Aş dori ca toţi să vorbiţi în alte limbi, dar mai ales să prorociţi. Cine proroceşte este mai mare decât cine vorbeşte în alte limbi, afară numai dacă tălmăceşte aceste limbi, pentru ca să capete Biserica zidire sufletească. În adevăr, fraţilor, de ce folos v-aş fi eu dacă aş veni la voi vorbind în alte limbi şi dacă cuvântul meu nu v-ar aduce nici descoperire, nici cunoştinţă, nici prorocie, nici învăţătură?  Chiar şi lucrurile neînsufleţite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete desluşite, cine va cunoaşte ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta? Şi dacă trâmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? Tot aşa şi voi, dacă nu rostiţi cu limba o vorbă înţeleasă, cum se va pricepe ce spuneţi? Atunci parcă aţi vorbi în vânt. Sunt multe feluri de limbi în lume, totuşi niciuna din ele nu este fără sunete înţelese.

Dar, dacă nu cunosc înţelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbeşte, şi cel ce vorbeşte va fi un străin pentru mine. Tot aşa şi voi, fiindcă râvniţi după daruri duhovniceşti, să căutaţi să le aveţi din belşug, în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii. De aceea, cine vorbeşte în altă limbă să se roage să aibă şi darul s-o tălmăcească. Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod. Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea. Altminteri, dacă aduci mulţumiri cu duhul, cum va răspunde „Amin” la mulţumirile pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, când el nu ştie ce spui?   Negreşit, tu mulţumeşti lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufleteşte. Mulţumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toţi.” – 1 Corinteni 14:1-18.

1. În acest pasaj este specificată o regulă, o REGULĂ! Apostolul Pavel, prin Duhul Sfânt, a spus că vorbirea în limbi este neînţeleasă. Versetele 2 şi 14 spun foarte clar acest fapt. Cine se roagă în altă limbă dată de Duhul Sfânt nu vorbeşte oamenilor ci lui Dumezeu, nici măcar lui nu-şi vorbeşte, deşi beneficiază de pe urma acestei rugăciuni, se zideşte. Scriptura spune că nimeni nu-l înţelege, nici măcar el nu se înţelege căci mintea lui este fără rod, adică nu pricepe. Vorbirea în alte limbi, asta o spune apostolul Pavel, este neînţeleasă! Aceasta este regula! Da, apostolul Pavel când a spus că el vorbeşte  în limbi mai mult decât toţi ceilalţi nu vorbea în limba greacă, ebraică, aramaică etc. Vorbea în limbile date de Duhul Sfânt, în limbi neînţelese. Nu cum a spus de pe un picior de superioritate şi cu o aroganţă mare Alin Loloş, că Apostolul Pavel de aia vorbea în limbi mai mult decât toţi ca să predice Evanghelia. Nu în aceste limbi predica Pavel Evanghelia pentru că el spune că mintea este fără rod când vorbeşte aceste limbi. Nici cel care vorbeşte în aceste limbi nu înţelege şi nici cel care le aude. Sunt şi excepţii ca la Cincizecime, sunt! Ştim şi cunoaştem unele, dar regula este că nimeni nu-l înţelege pe cel care vorbeşte în alte limbi, după cum dă Duhul, nici măcar mintea lui. De ce a ales Dumnezeu să lucreze aşa? El e Dumnezeu, e suveran şi face tot ce vrea. Un răspuns ar fi că nici măcar Diavolul nu cunoaşte aceste limbi în care sunt spuse taine şi care produc zidire celor care le practică. Aşadar, Alin Loloş, care ai spus că limbile trebuie să fie înţelese, ce Biblie citeşti? În Biblia ta nu este acest pasaj? Fie ca să te smereşti căci vorbeşti împotriva Duhului Sfânt.
2. Alin Loloş în pasajul de mai sus apostolul Pavel menţionează un dar, un dar al Duhului Sfânt, care nu se învaţă, nu se predă la Facultatea de Litere, este darul tălmăcirii limbilor. Duhul Sfânt dă acest dar. De ce crezi tu că Duhul dă darul tălmăcirii limbilor? Dacă limbile ar fi pământeşti şi înţelese de ce ar mai fi nevoie de un dar supranatural de la Duhul Sfânt pentru tălmăcirea lor? Dacă limbile ar fi pentru ca oamenii să audă evanghelia de ce apostolul a spus că sunt neînţelese şi că este nevoie de darul tălmăcirii limbilor? Am aduce translatori sau am învăţa limba cutare dacă s-ar putea. Dar nu sunt limbi pământeşti ci sunt după cum le dă Duhul, sunt limbi neînţelese, şi tocmai pentru că sunt neînţelese de mintea omului Cel care le poate tălmăci este autorul lor, Duhul Sfânt. De aceea este darul supranatural al Duhului numit tălmăcirea limbilor.  
3. Iubiţi fraţi care aveţi darul vorbirii în alte limbi, sunt persoane care au vorbit doar la botezul cu Duhul Sfânt şi care vorbesc doar când Duhul Sfânt le reumple, vorbesc rar în limbi, pentru voi şi pentru cei are aveţi darul vorbirii în alte limbi, rugaţi-vă în alte limbi cât de mult puteţi. E adevărat că în adunare numai la rugăciunea în comun, când fiecare se concentrează în dreptul lui, să vă rugaţi în limbi, nu la rugăciunea individuală, nu în predică. Dar practicaţi vorbirea în alte limbi căci este de la Duhul Sfânt. Diavolul dă în vorbirea în alte limbi pentru că se sperie de acestă rugăciune. Omul spune taine când se roagă în alte limbi şi se zideşte. Te rogi când practici vorbirea în alte limbi pentru probleme, cauze, pe care nu l-ai putea afla. Nici nu ştim câte lupte se câştigă pentru că ne rugăm în alte limbi. Nici nu realizăm câte lupte se pierd şi câte binecuvântări nu vin peste noi pentru că nu ne rugăm în limbi. Apostolul Pavel a lucrat mai mult decât toţi ceilalţi. Dumnezeu l-a folosit cu putere. De ce? El spune că cine vorbeşte în altă limbă se zideşte pe sine şi tot el el a spus că se roagă în limbi mai mult decât toţi. De ce a fost apostolul Pavel plin de putere, tare în încercări, puternic în vestirea Evangheliei, un apologet desăvârşit, un om al lui Dumnezeu? Şi pentru că el practica mai mult decât restul vorbirea în alte limbi. Rugaţi-vă în alte limbi. Stăruiţi în vorbirea în limbi, cereţi şi darul tălmăcirii limbilor, să ne  păzim de mândrie şi de orice păcat, păcăţel, şi Dumnezeu prin asemenea oameni va mişca lumea.

Limba otrăvită care batjocoreşte vorbrea în alte limbi este de la Satana. Diavolul se luptă împotriva armelor de temut ale lui Dumnezeu prin asemenea oameni care hulesc ceea ce nu vor să cunoască. Să iubim vorbirea în alte limbi şi să ne păzească Dumnezeu să ne ruşinăm şi să nu ne rugăm în alte limbi, azi şi până Hristos o să vină!