Diavolul l-a dus pe Domnul Isus într-un loc de unde a văzut strălucirea lumii, dorea doar ca Domnul Isus să i se închine.
Azi, prin intermediul platformelor de socializare, gen facebook, suntem urcați ca să vedem strălucirea împărățiilor lumii.
Te "urci" pe facebook şi vezi ce e în SUA, Elveția, Emirate, Egipt, Paris, Londra, Ierusalim, Viena, Moscova...
Vezi plaje, locuri exotice, peisaje incredibil de frumoase, conace, castele, vase, iahturi, schiuri, vânătoare ...
Vezi lux: bolizi, camere de 5*, platouri pline cu bucate cum nici nu-ți închipui că pot exista, locuri pentru desfătarea cărnii....
Vezi farduri, vopsele, culori, muşchi, senzații...
Apoi...
Te vezi pe tine şi te prinde frustrarea. Vrei şi tu. Te prinde demonul nemulțumirii şi te leagă. Nu mai ai linişte. Ăla, aia, de ce ei că doar îs nişte... Şi uiți că Îl ai pe Hristos. Uiți că cea mai mare binecuvântare e cä ai DEVENIT prin HAR copilul DOMNULUI!
Te chiorăşti la patimi şi lucruri de nimic care sunt praf şi cenuşă şi nu te bucuri de comorile vieții în Hristos prin Duhul, singurele care împlinesc.
Pierzi ceea ce ai, şi alții ar da dacă ar mai putea să obțină ce ai şi nu prețuieşti tu tone de aur, țări întregi, totul, dar nu pot cäci nu mai au nici ce, nici cum, sunt în chinuri şi mântuirea nu se obține prin troc ci prin har, pierzi mântuirea, nu te bucuri de cea mai mare comoară şi nici de lucrurile efemere nu te bucuri, căci chiar dacă le-ai avea nu te-ai bucura de ele, toate să le ai, căci gustul lor este ca al gumei de mestecat ...
Suntem atât de nefericiți căci credem minciuna Diavolului că vom fi fericiți dacă vom avea, dacă vom ajunge, dacă vom obține. Nu! Avem mai mult, material, decât cei de acum 80 de ani. Majoritatea nu ştiau ce e aia banană, ce e ăla ananas, nu ştiau de modă, sală, fard, bolizi. Casele lor erau de pământ, dacă mancau peşte era sărbătoare, peşte din baltă sau râu, nu somon.
Aveau doua randuri de haine, cel de pe ei si cel de sărbătoare, dar nu toti il aveau si pe al doilea. Apă calda? Încalzire cu centrala termica? Laptop? Telefon de ultima generatie... Pizza, mici, cotlet, savarină, diplomat, ecler... Nu ştiau de ele şi nici de extratereştrii... Dar Îl ştiau pe HRISTOS!
Erau de 1000 de ori mai fericiti ca cei de azi. Erau împliniți caci ei au găsit COMOARA, pe HRISTOS!
Mâncau o bucată de mămaliga ca şi cum ar servi icre negre. Dădeau cu toata inima din saracia lor lucie ca şi cum ar da dintr-un palat. Ei erau regi, prinți. Ei cu adevărat erau stăpâni pe lume nu robiți de ea. Ce binecuvantare continua traiau chiar daca era greu fizic caci vara la camp ii fierbea soarele iar iarna ii congela gerul dar nu conta caci aveau ochii atintiti la HRISTOS.
Nu aveau termopane de ultima generatie cu 6 camere dar aveau perne în geamuri şi plapume în uşi să poată sta nederanjați în părtăşie cu Domnul în Duhul.
Râdem azi de ei cä erau femeile acoperite la fel iar bärbații se tundeau la fel, râdem dar pentru ei era o onoare sa fie toti ca frații, toți precum fiii aceluiaşi Tată. Râdem azi de ei, şi cum sä nu râdă cei care se află cu inima plină de frustrare căci dacă una are fusta până la genunchi cealalta ia alta pana sub fund, doar ca sa aiba cu un admirator lumesc mai mult, dacă una se face blondă alta nu doar rosie devine, ci, îsi pune si un lanț pe post de zgardă. Se vede goliciunea, spurcăciunea, muschii, firea doar ca să fie mai cool decat celălalt şi în loc să plândem păcatul din noi ne râdem de o generație care a fost plina de Duhul. Înțelegeți, mulți ajung la păcate mari pe fondul frustrării!
Unde ne oprim? Sä ne ațintim privirile la Hristos, nu la SUA, Roma, Berlin sau Brazilia. Fericirea, singura, o dă Hristos, să ne bucuram de binecuvântările imense pe care le avem! Soția, copiii, familia, Biserica, România, pacea ... apa, haina, pâinea, fața curată, smerenia, decența acestea cum sunt, aşa, nu le meritam! Doar Hristos că altfel ajungem ca în Occident la păcate inimaginabil de mari comise ca să umple golul pe care doar Hristos îl poate locui prin Duhul!
Mulțumesc Doamne ISUSE! Sunt foarte binecuvântat!
Dumnezeu este UNUL! Să ne oprim din a căuta fericirea în gunoiul lumii! Să nu mai facem din lume dumnezeu, nici din firea noastră, să ne comportăm ca şi cum avem doar douä mâini, nu 1000. Cu ele să-L prindem strâns doar pe Domnul!
Exod 20:17 - Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu