miercuri, 27 decembrie 2023
Nu mai ciopârțiți ... CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU!
Într-o sală de curs la o facultate de teologie un student cu un duh care poate fi numit de răzvrătire și-a contrazis profesorul afirmând că nu este chiar atât de importantă o literă, era în mod evident o discuție cu fond teologic.
Cu o lumină deosebită profesorul l-a întrebat numele. După ce studentul și-a rostit numele, profesorul, a scris FEDUR pe tablă și l-a întrebat dacă este importantă o literă? În acel context profesorul a tăiat din numele scris mai sus litera D, că nu era chiar atât de importantă, și a înlocuit-o cu litera C. A ieșit un nume cam ridicol. Studentul a primit un duș rece dar nu cred că l-a trezit. Cel ce a povestit această întâmplare a fost de față.
Este chiar atât de importantă o iotă din Cuvânt, din Biblie? Dacă nu este chiar atât de importantă să eliminăm și un cuvânt. Ce importanță are un cuvânt? Dacă un cuvânt nu este important și-l putem elimina, de ce nu am putea elimina o propoziție sau chiar o frază? Dacă frica de Dumnezeu lipsește într-un asemenea hal să luăm satârul „teologic” și să ciopârțim după bunul plac hermeneutic al firii pământești că doar avem argumente: sunt pasaje unde doar o singură dată găsim o poruncă, alte pasaje au fost scrise pentru corinteni, efeseni sau Tit. În Apocalipsa e prea multă „alegorie”. Pot fi eliminate.
Să ne facem toți câte o Biblie a noastră. Biblia democratică. Dacă cineva are vreo întrebare din Biblia lui să nu o ridice în public fiindcă va fi cam greu să răspundem la ea, că ne-am personalizat biblia. Găsim noi o variantă cu coduri QR și ne străduim să răspundem la întrebările „esențiale”, pe celelalte le lăsăm pentru mai târziu că...
De la o literă ajungem la o carte sau la ce nu ne place sau nu ne convine nouă fiindcă ne produce ocară, ofensă.
Tot la fel: de la capul descoperit al surorilor s-a ajuns la o multitudine de culori, chiar și la bărbați, căci care e problema dacă surorile se vopsesc. Lanțurile și inelele au condus „libertatea în Hristos” la acid hialuronic și implanturi, azi, iar mâine la schimbare de sex. Una cu unghii doar vopsite nu are autoritate să o îndrepte pe una care și-a pus ghiare de vrăjitoare de 5 cm. Tot la fel e și cu un pastor care azi tolerează acidul. Mâine nu va mai avea autoritate să tolereze scârboșeniile iadului prezente în societate.
Unde sunt paznicii, apărătorii, veghetorii care să asculte de Biblie și să se lupte cu fiarele secolului XXI care vor să mutileze Cuvântul și mântuirea pe care o pierdem dacă nu o păstrăm în conformitate cu Scripturile?
Sărbători .... sărbătorind firea pământească
Omul, ființa comparată cu aburul, iarba, o suflare, în mândria și lăcomia lui nu a realizat cine este în raport cu Dumnezeu.
Irod, un pigmel orb ahtiat după slavă și funcții vremelnice, a făcut planuri care păreau că au izbândă și a vrut să-l doboare pe Dumnezeu și planul Său.
Irod, în nebunia lui s-a luptat împotriva Celui care l-a creat. Mândria, lăcomia și funcțiile l-au orbit încât citirea Cuvântului lui Dumnezeu în fața lui a avut valoare de basm. Profețiile despre Mesia rostite de Dumnezeu, Singurul care veghează asupra cuvântului Său să fie dus la îndeplinire, citite în auzul lui Irod au fost folosite doar pentru a localiza Pruncul și a-L distruge. În nebunia lui a luat din Cuvânt doar ce i-a convenit pentru satisfacerea dorințelor hidoase din inima lui (și azi e la fel).
Irod, un abur pe nume Irod, iarba Irod, suflarea Irod s-a împodobit cu viclenie și un un iz duhovnicesc pentru planul lui demonic. Dincolo de aparențele de spiritualitate era criminalul fără scrupule care urmărea să-și consolideze planul.
Nihil novi sub sole - Duhul lui Irod este azi printre noi și lucrează cu putere și tupeu fiindcă mai are puțină vreme. Dorește uciderea Domnului Hristos în inimile unde Mântuitorul s-a născut. Urmărește să învăluie adevărul despre Domnul Isus și despre Cuvintele Sale în ocară și prigoană, dispreț și suferință nu doar în societate ci dacă este lăsat chiar în casa Domnului.
În fața duhului lui Irod tot mai mulți fac plecăciuni iar apoi ne învață să ne întoarcem din drumul nostru pe la Irod fiindcă și el este un închinător. Cad în fața duhului lui Irod crezând că pot să fie și ai Domnului Isus dar și cu Irod.
O crasă amăgire fiindcă cine este al Domnului Isus acceptă și Cuvântul Lui. Altfel e o credință drăcească. Cine consideră că Îl primește pe Hristos și al Lui Cuvânt nu, are o credință demonică. Dar când realizezi cine este Domnul Isus și cazi înaintea Lui trebuie să accepți și Cuvântul Domnului. Iar când trăiești Cuvântul, Irod vede și dorește să te elimine fiindcă Cuvântul aduce credința și implicit VIAȚA. De aceea Irod nu Îl acceptă pe Domnul Isus și Cuvântul Lui. Irod vrea doar un isus declarativ dar fără putera Duhului si adevărul Cuvântului.
Lupta cea mai mare este împotriva eliminării Cuvântului. De aceea Domnul Isus a spus: