Se trag pe sfoară unii pe alţii şi nu spun adevărul; îşi deprind limba să mintă şi se trudesc să facă rău. - Ieremia 9:5
Suntem frați. Și Cain cu Abel au fost. Suntem frați și ne spunem pace dar în inima noastră ce este? Ură! Invidie! Răzbunare! Cuvintele de la Duhul Sfânt „fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși” sunt zero pentru mulți, apă de ploaie, nimic. În loc să facem front comun împotriva lumii, a duhului care intră în Casa lui Dumnezeu, noi ne dăm în cap unii altora, ne rupem dinții cu vorba și cu privirea și am ajuns de nu putem să ne vedem înaintea ochilor. Și noi vrem să ajungem în raiul lui Dumnezeu. Să nu ne înșelăm! Cine nu iubește pe fratele pe care-l vede să nu spună că-L iubește pe Dumnezeu pe care nu-l vede. Să nu credem că dacă nu iertăm, pe cei care ne-au greșit chiar și de 490 de ori, vom primi iertarea de Dumnezeu. Nu o primim! Iertarea de care avem nevoie ca să fim mântuiți o primim condiționat, dacă iertăm! Dar cum să iertăm când nu Duhul Domnului este în inimă ci ura, mânia, nesupunerea, dorința de-a fi eu și doar eu? Cum să fie bine când în loc să facem front comun toți împotriva păcatului ne batem unii cu alții? Cum să fie propășire când nu ne vedem locul și din oi devenim capre? Fraților mulți din Biserici sângerează! Mulți au fost loviți și suferă căci sabia limbii i-a nenorocit.
Haideți să ne verificăm căci în joc este mântuirea noastră. Haideți să fim cu toți o echipă, o familie, un trup care luptă pentru cauza lui Hristos! „Parii” să nu-i folosim unii împotriva altora ci numai împotriva lumii și a strecuraților care vor să distrugă valorile lui Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu