Eram copleșit de tristețe când îmi comparam viața netrebnică cu sfințenia vieții lui Cristos. Vedeam limpede câtă diferență era între ura mea și dragostea Lui. Și cu toate acestea, m-a primit ca pe unul dintre ai Săi.
Odată ce comuniștii au ajuns la putere, au folosit, cu mare îndemânare, mijloace de seducție specifice, în relație cu Biserica. Limbajul iubirii și cel al seducției sunt la fel. Asemănarea dintre un om, care își dorește o femeie ca nevastă, și unul care o dorește doar pentru o noapte, este că amândoi spun cuvintele „Te iubesc”. Isus ne învață să discernem limbajul seducției de cel al dragostei și să facem diferența între lupul cu blană de oaie și adevărata oaie. Din păcate, odată cu venirea Partidului Comunist, sute de preoți, pastori și misionari nu au știut să facă deosebirea între cele două glasuri.
Pe rând, episcopi și preoți s-au ridicat și au declarat că între comunism și creștinism nu există diferențe, ba chiar, cele două pot coexista pașnic. Unul după altul, oameni ai credinței au ridicat în slăvi Partidul comunist și au asigurat noul guvern că Biserica le este profund loială. Eu și soția mea am fost prezenți la acel congres. Sabina mi-a spus: „Richard, ridică-te și spală rușinea asta de pe fața lui Cristos! Privește cum îl scuipă în față”. I-am răspuns: „Dacă fac asta, tu n-o să mai ai soț”. Ea a răspuns: „Un soț laș nici nu-mi doresc, să știi”. ... Între liderii protestanți și cei ortodocși se dezvoltase o concurență: cine era mai loial partidului. ... Am participat la Congresul Baptiștilor din orașul Reșița. Un congres ținut sub steagul roșu și unde imnul Uniunii Sovietice era cântat solemn, de către toată lumea, stând în picioare. Președintele baptiștilor îl ridica în slăvi pe Stalin, considerându-l un mare învățător, care nu a făcut altceva decât să îndeplinească poruncile lui Dumnezeu.
Aceleași condiții se regăsesc și azi în țările comuniste, printre înalții lideri creștini ai bisericilor oficiale. Cei care deveneau slujitori ai comuniștilor, și nu ai lui Cristos, începeau să îi ponegrească și să-i trădeze pe cei care nu îi imitau.
Inițial, comuniștii au ademenit liderii bisericilor de partea lor, dar nu a durat mult până când aceștia s-au demascat. A început teroarea și foarte mulți au fost arestați.
Richard Wurmbrand, Torturat pentru Cristos, Editura Vocea Martirilor, s.l, s.a.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu