Adventiștii nu vor vorbi niciodată în limbi - Ellen G. White nu le dă voie!

"Printre metodişti ... Văzusm cum anumite persoane îşi pierduseră puterea fizică sub influenţa puternicei exercitări mintale şi auzisem afirmându-se că aceasta ar fi dovada sfinţirii. ... Aceasta încercai să o fac, însă îmi era cu neputinţă să cred că primisem acea binecuvântare care, după părerea mea ar fi trebuit să electrizeze întreaga mea fiinţă. Mă miram de propria mea împietrire de inimă în a nu fi în stare să simt înălţarea de spirit, pe care o manifestau alţii. ..." 

 Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 15.

   Ellen G. White a avut contact cu mişcările de sfinţire care aveau experienţe cu Duhul Sfânt.  Nu a avut parte de expierienţe cu Duhul Sfânt, deşi mulţi metodişti la început de secol XIX aveau parte de ele, pentru că nu a crezut şi, implicit, nu a avut setea de care vorbea Hristos.

  "În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stat în picioare şi a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea.  Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.”  Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit".  

                                Ioan 7:37-39.

 

    Adventiştii nu pot să treacă peste litera profetului lor. Dacă ea nu a avut parte de această experienţă, ea care pentru adventişti este etalon, unitate de măsură, exemplul exemplelor, cum să îşi permită să-i iasă din vorbă şi să creadă în Scriptură un adventist de rând? Un adventist care o crede pe Ellen G. White nu poate să vadă mai mult decât Ellen G. White, nu poate să vadă mai departe decât credinţa lui. Experienţa vorbirii în alte limbi aşa cum au vorbit toţi creştinii din Noul Testament este o experienţă pe care un creştin o obţine numai prin credinţă, fără merite. Credinţa face posibilă rugăciunea, stăruinţa, aşteptarea şi primirea DARULUI DUHULUI SFÂNT! Dacă ai "credinţa" adventistă, mai bine spus necredinţa adventistă cu privire la experienţa vorbirii în alte limbi, nu vei avea parte niciodată de experienţa apostolilor şi de culmile pe care ei au fost suiţi de Duhul Sfânt! Credinţa ta, necredinţa mai bine spus, face imposibilă experienţa cu Duhul Sfânt pentru tine. Eşti ca unul care, vorba românului, singur îşi taie craca!