Mândrii și smeriții ... nestemate

www.resursecrestine.ro

• Dorinţa de a fi lăudat este începutul pieirii. ( proverb arab)
• Dacă vă întâlniţi cu oameni care vă laudă; aruncaţi-le cu praf în faţă. (arab)
• Dacă pretinde că e leu de ce latră atât? (arab)
• Ţine minte fapta bună care ţi s-a făcut demult şi uită fapta bună pe care ai făcut-o curând. (arab)
• Moartea unei fapte bune este a vorbi despre ea. (arab!
• Nu există însuşire mai frumoasă ca modestia. (arab)
• Frunzele veştede nu urâţesc arborele frumos. (arab)
• Cununa bărbăţiei este modestia. (arab)
• E câte un soi de laudă mai urâtă decât ocara. (armean)
• Măgarul lăudat se împotmoleşte în noroi. (armean)
• Cui i-am zis că mi-e drag ca ochii din cap, mi-a scos ochii. (armean)
• Când intri în turmă, sărută fruntea măgarului. (armean)
• Vulpea fudulă cade cu toate picioarele în cursă. (armean)
• Înţeleptul nu se întristează că nu e cunoscut de oameni, el se întristează că nu cunoaşte oamenii. (chinez)
• Nu te face frumoasă cu cerceii alteia; dacă ţi se vor smulge cerceii, îţi vei pierde şi urechile! (chinez)
• Noroiul ascunde rubinul dar nu-l poate murdări. (chinez)
• Numai cu ochii altora îţi poţi vedea cu adevărat defectele. (chinez)
• În copacul înalt vântul bate mai puternic. (chinez)
• Dacă obţii onoruri, gândeşte-te la ruşine; dacă eşti sănătos, gândeşte-te la durere. (chinez)
• Cine contează pe forţa sa nu obţine totdeauna victoria; când arborele ajunge puternic, atunci este doborât. (chinez)
• Cine mă laudă îmi este duşman; cine mă dojeneşte mă învaţă. (chinez)
• Cine îşi dă averea pentru a dobândi o dregătorie va ajunge să doarmă în drum. (egiptean)
• Chiar dacă tu eşti vânt nu uita că uraganul este mai puternic decât tine. (egiptean)
• Atunci când calci pe coada altuia, crezi că stai pe vată; când altul te calcă pe coadă, ţipi si-l ocărăşti. (indian)
• În satul cu capre behăie; în satul cu bivoli, mugeşte. (indian)
• Mai bine să fii furnică şi să mănânci zahăr, decât să fii elefant şi să mănânci lemne. (indian)
• Toate statuile de zei au paie înăuntru. (indian)
• Să nu lauzi în faţă, să nu bârfeşti în spate. (indian)
• Sita îi spune acului: “Ai o gaură în coadă”. (indian)
• Aurul nu face zgomotul pe care-l face arama. (indian)
• Dacă vrei să presari ghimpi pe drumul altuia, ai grijă să umbli încălţat. (indian)
• Omul bun vede binele peste tot; omul rău – nicăieri. (indian)
• Cine se arată prea plin de el e gol pe dinăuntru. (indochina)
• Într-o rochie frumoasă şi maimuţa este atrăgătoare. (japonez)
• Zăpada nu rupe niciodată ramurile sălciei. (japonez)
• Aurul şi în gunoi străluceşte. (japonez)
• Şi maimuţa mai cade din copac. (japonez)
• Oceanul nu dispreţuieşte nici cele mai mici râuri. (japonez)
• Să nu râdă frunza de sus când cade frunza de jos. (malaez)
• Cu cât spicul de orez are mai multe boabe, cu atât se apleacă mai mult; cu cât este mai gol, cu atât stă mai ridicat. (malaez)
• În ce loc ar putea fi fericit cel care nu e preocupat decât de el însuşi? (malaez)
• Toba face mult zgomot fără să ştie că este goală pe dinăuntru. (malaez)
• Politeţea este o monedă care îl îmbogăţeşte nu pe cel care o primeşte, ci pe cel care o cheltuieşte. (persan)
• Şi un voinic poate să cadă la pământ din pricina unei coji de pepene. (persan)
• Aşează-te acolo de unde să nu te scoale nimeni. (persan)
• Cine se place pe sine nu poate să-i placă pe alţii. (turc)
• Chiar dacă lemnul este strâmb, focul tot drept iese. (turc)
• Un cui salvează o potcoavă; o potcoavă salvează un cal. (turc)
• Un salut respectuos face o plăcere deosebită. (turc)
• Cheia mică descuie uşa mare. (turc)
• Nu e o ruşine să nu ştii, e ruşine să nu întrebi. (turc)
• Cireaşa a făcut viermi fiindcă prea se mândrea cu frumuseţea ei. (turc)
• Broasca ţestoasă spuse privindu-şi carapacea: “Ce palat mare am eu!” (turc)
• Cel mai bine pentru înţelept este să nu pară înţelept. (Eschil)
• Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăţi din cauza ambiţiei. (Aristotel)
• Uitarea defectelor proprii dă naştere la îndrăzneală. (Democrit)
• Eu cred că cel căruia i se face un bine este dator să-şi aducă aminte toată viaţa; iar cel care-l face, să-l uite îndată, dacă vor, unul să facă o faptă lăudabilă iar celălalt să nu săvârşească o faptă vrednică de un om mic la suflet; iar a aminti şi a vorbi de propriile servicii este aproape la fel ca a le reproşa. (Demostene)
• Înşişi filozofii pun numele lor chiar pe operele în care tratează despre dispreţul gloriei. (Cicero)
• E la fel de periculos să-i dai unuia ce şi-a ieşit din minţi o sabie, ca şi unui ticălos puterea. (Euripide)
• Nimeni nu-i în stare să se ridice prin el însuşi: trebuie să-i întindă mâna cineva, să-l scoată cineva. (Seneca)
• Pe noi ne pot ajuta nu numai cei care sunt, dar şi cei care au fost. (Seneca)

·        Dacă ai învăţat să asculţi, te vei pricepe să comanzi. (Solon)

• Dorinţa de glorie este ultima pe care o leapădă chiar şi înţelepţii. (Tacit)
• Coţofanele nu trebuie să se ia la întrecere cu privighetorile. (Teocrit)
• Nu există lucru cât de uşor, care să nu fie greu, dacă-l faci fără voie. (Terentius)
• Faima este asemenea unui râu care susţine lucruri uşoare şi umflate, dar îneacă lucruri grele şi solide. (Bacon)
• Aşa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decretează că este greşeală sau nebunie. (Balzac)
• Când un vultur se prăbuşeşte, cine ştie în ce văgăună se va opri; tot aşa, prăbuşirea unui om mare se măsoară după înălţimea unde ajunsese. (Balzac)
• Nu este nevoie decât de o linguşeală ca să ne treacă durerea de cap. (Balzac)
• Când orgoliu conduce căruţa, tot drumul are numai gropi şi hârtoape.. (Bisanne de Soleil)
• Când un om neînsemnat ajunge la o situaţie înaltă, el se prăbuşeşte uşor. (Dandin)
• Popularitatea e ca şi vântul; te ridică în sus, dar nu te menţine la înălţime. (Félicité Lamennais)
• Mulţi suportă cu uşurinţă munci grele, când nu sunt constrânşi, munci care li s-ar părea penibile, dacă ar fi siliţi să le facă. (Freidank)
• Niciodată nu suntem mai îndepărtaţi de scopul dorinţelor noastre, decât atunci când ne închipuim că-l posedăm. (Goethe)
• Cine îmi suportă greşelile devine stăpânul meu, chiar dacă îmi este servitor. (Goethe)
• Cel mai mare Străin pe lumea aceasta a fost acela care a venit s-o mântuiască. (Goldsmith)
• Oriunde e geniu, acolo-i (şi) mândrie. (Goldsmith)
• Unii ar fi înţelepţi dacă n-ar crede că sunt. (Gracian)
• Orgoliul este în noi ca o fortăreaţă a răului. (Hugo)
• Falsa modestie este ultimul rafinament al vanităţii. (La Bruyere)
• Amorul propriu este cel mai mare dintre toţi linguşitorii. (La Rochefoucauld)
• De regulă, este mai bine să meriţi cinstirea fără să o capeţi decât să te bucuri de ea fără să o meriţi. (M. Twain)
• Trufaşul nu poate fi recunoscător; el crede totdeauna că a meritat mai mult. (Nicolae Iorga)
• Cine face totdeauna ce vrea, face rareori ceea ce trebuie. (Oxenstierna)
• Ambiţia oricărui om se umflă pe măsură ce-i creşte puterea. (Oxenstierna)