Pentru prinşii păcatului: nu vă mai înşelaţi, nu vă mai minţiţi, nu mai continuaţi!

ZiuaNews.ro

În lume copilul lui Dumnezeu se află într-un război crâncen. Duşmanii sunt mulţi: firea pământească din noi, Diavolul, lumea, învăţăturile stricate etc. În război trebuie să te lupţi. Dacă te comporţi ca şi cum nu ai fi în război vei fi victimă sigură, 100%. Numai cei care conştientizează că sunt în război se vor echipa ca să ducă un război victorios alături de Cel neînvins, Hristos Domnul.

Între duşmanii noştri este unul extrem de periculos. Diavolul, nu este omniprezent, nu este peste tot, nu are cum să ne ispitească mereu, nu este nici lumea, care deşi este în jurul nostru, fără ca să i se deschidă poarta, nu are cum să intre în inimă. Cel mai de temut duşman al nostru este firea păcătoasă din noi. E duşmanul care mereu este cu noi şi pe care trebuie să-l învingem noi.

Ca să o supunem, ca să o ţinem în stăpânire, ca să fie răstignită trebuie mereu să ascultăm de îndemnurile Duhului Sfânt şi să fim sub puterea Duhului Sfânt. Da, Hristos a spus că avem nevoie de un AJUTOR pe L-a timis şi Îl trimite! Fără Duhul Domnului suntem neajutoraţi în lupta cu firea pământească care este tot timpul cu noi. Da, firea pământească este un duşman sever, cel mai sever, fiindcă nu este doar cuiul lui Pepelea din noi la care apelează lumea şi Diavolul ca să ne facă robi ai păcatului, ea însăşi fiindcă este coruptă apelează la lume şi la duhurile stricăciunii fiindcă asta este natura ei, acolo se simte ea bine!

Lupta împotriva firii pământeşti din noi se câştigă prin cunoaşterea Scripturilor, a voii lui Dumnezeu şi a puterii Lui. Nu e suficient să cunoşti doar puterea, să ai parte numai de plinătatea Duhului. Trebuie să fie ambele. Firea pământească din noi dacă nu poate să se ducă la lume şi dacă nu este ţinută în răstignire prin cunoaşterea Scripturilor şi a puterii lui Dumnezeu, ea, firea, face din locul unde se găseşte lumea, aduce lumea unde se află. Firea pământească din fariseu, când era în TEMPLU lângă vameş, l-a coordonat pe fariseu să se mândrească şi să nu-şi vadă starea lui înaintea lui Dumnezeu. Fariseul a adus lumea şi duhul lumii, mândria, în TEMPLU! Nu, firea pământească nu se ruşinează de locurile sfinte. Dacă nu poate să te ducă în lume aduce lumea în locurile sfinte, unde este persoana în care fierea pământească nu este răstignită. Aţi văzut mizeriile pe care le fac cei care spun că sunt sub plinătatea Duhului şi urlă ca toate animalele? Ei sunt plini de fire şi unii chiar de demoni. Aţi văzut mizeriile unde muzica este discotecă? Discotecă în toată regula! Aia nu este închinare adusă lui Dumnezeu ci acolo este templul fărădelegii! Aţi văzut mizeriile unde accentul nu mai cade pe onorarea lui Dumnezeu ci pe etalarea firii pământeşti? Senzualitatea a luat locul fricii de Domnul, al reverenţei şi e grozav lucru să-i faci pe cei din jur să păcătuiască! În toate aceste situaţii, şi în altele, firea pământească a făcut din locul sfânt LUMEA ca să nu se simtă încorsetată, încolţită. Şi unii cred că se poate sluji la doi stăpâni. Nu!

Una din cele mai grele stări ale unui prins de război al firii, al păcatului, este mândria care vine cu atitudinea slujire fără pocăinţă şi care generează ură. Sunt persoane care postesc, vorbesc în limbi, care merg la Casa Domnului, oameni care se cred 100% cu Domnul dar care sunt atât de plini de mândrie, mândrie vădită prin nesupunere, aroganţă, jignire care merge până la ură şi care, fiind atât de plini de firea pământească merg înainte trăgând sicriele morţilor lor după ei chiar la ALTAR fără să stea în loc şi să se ducă mai întâi se se pocăiască, să-şi ceară iertare pentru păcatul grosolan comis.

Pentru a nu ne rătăcii trebuie să cunoaştem Scripturile şi puterea lui Dumnezeu.

 „Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii. Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei.

Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,  lasă-ţi  darul acolo, înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.  Caută* de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă** vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.” Matei 5:21-26.

Dacă vrei să mergi înaintea Domnului, şi să fi primit de El, dar acolo îţi aminteşti că din cauza ta, din cauza păcatului tău, din cauza nesupunerii tale, a mândriei firii pământeşti, cineva are ceva împotriva ta, nu mai continua, opreşte-te, nu mai merge înaintea Lui, dacă continui la Casa Domnului mergi degeaba, ba mai mult, mergi pentru osândă. Stai pe loc! Analizează şi mergi de te împacă, du-te şi cereţi iertare, pocăiaşte-te. Omule, dacă continui, o zi, o lună, un an sau 100, fără să împlineşti ceea ce Hristos a spus, tu o faci în firea pământească, nu în supunere faţă de Cuvântul Domnului. Dacă continui tu eşti în firea, ea comandă, şi tu nu te duci să te întâlneşti cu Dumnezeu ci să faci un ritual religios care este o scârbă înaintea Lui. Dacă vrei să mergi înaintea Domnului Sfânt, Sfânt, Sfânt, du-te după Scripturi. Du-te cu pocăinţă. Du-te şi cereţi iertare pentru păcatul tău împotriva aproapelui tău ca nu cumva după o viaţă de „pocăinţă” în care ai târât după tine sicriele care se tot înmulţeau, cu morţii urii tale, să stai înaintea Domnului să să aştepţi să spună vino iar El să-ţi zică: PLEACĂ!

Poate crezi că dacă interpretezi Biblia cum vrei tu o să scapi. Dacă zici că acest pasaj „Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta...” îl face pe cel căruia tu i-ai greşit ca el să vină să-şi ceară iertare, te înşeli. Acest pasaj spune ca tu cel vinovat, tu cel nesupus, tu cel cu ură în inimă, tu care ai greşit, dacă ştii că din cauza ta un frate are ceva împotriva ta, duhul lui este zdrobit pentru că l-ai lovit, să te duci şi să te împaci cu fratele tău. Să nu-ţi continui slujirea înaintea Domnului! Acest pasaj nu spune că dacă cineva a păcătuit împotriva ta, are ceva cu tine, tu cel căruia i s-a greşit, să te duci să te împaci cu el. Nu, tu trebuie să-i spui că ca greşit nicidecum să-ţi asumi tu greşala lui. Nu cel împotriva căruia s-a păcătuit trebuie să meargă să se împace ci cel care a păcătuit. Împotriva lui Hristos Domnul, care a rostit aceste învăţături pentru ca să rămânem pe calea Domnului, o câţi nu au fost care au avut foarte multe! Domnul nu s-a dus la ei ca să-şi ceară iertare El! 

Oricine ai fi, dacă eşti un prins ai păcatului, azi, opreşte-te! Du-te de te împacă cu fratele tău şi apoi mergi înaintea Domnului cu pocăinţă. Dacă alegi să mergi la altar fără să rezolvi problema păcatului tău, tu eşti în firea pământească, ea te comandă, eşti firesc şi să nu te miri dacă vine boala, necazul sau chiar moartea peste tine aşa cum le-a spus apostolul Pavel corintenilor! 

Suntem în război! Să biruim firea pământească din noi!