Istoria neprihăniților: Noe, un om mai valoros decât toată planeta

 

advir.com

Anturajul ne face mai buni sau mai răi. Există pe paginile Bibliei o categorie de oameni care sunt numiți neprihăniți. Neprihănit, un cuvânt care azi îi caracterizează pe tot mai puțini.  Cu siguranță că pe tot mai puțini poți să-i numești neprihăniți și din cauza faptului că modelele lor, prietenii lor, anturajul lor este unul ”pătat”. Dar pe paginile Sfintei Scripturi Dumnezeu, prin sfinții Săi, ne-a relatat și istoria unor neprihăniți pentru ca să ne fie exemple, pilde, modele ca să ne  arate că se poate să trăiești în lume dar separat de ea, de duhul ei, i-a lăsat pe paginile Bibliei ca să învățăm de la ei, ca să ne fie profesori și să trăim ca ei! 

  Voi încerca să-i identific pe cei care sunt numiți neprihăniți pe paginile Bibliei, dacă nu pe toți pe majoritatea, și să văd care sunt principalele caracteristici ale modului lor de viață. Scopul acestui demers este de-a strânge un anturaj format din sfinți, anturaj care să ne motiveze și pe noi, azi în 2015, să fim sfinți!

Primul om numit în Biblie neprihănit a fost Noe!

   Noe, un om mai valoros decât toată planeta

  Într-o zi Dumnezeu privind spre pământ a decis că în afară de Noe și de familia lui nimeni nu va mai avea parte mila Lui. Noe, dacă era să fie pus pe talerul unui cântar iar pe celălalt pe toată populația de pe pământ,  era mai greu, mai valoros, decât toți la un loc. De ce Noe a ajuns să fie salvat el împreună cu familia lui de Dumnezeu iar restul au murit înecați? De ce Noe a fost mai valoros decât toată planeta?

1. Noe era un om cu gândul alb (Genesa 6:5). Toate gândurile din inimile contemporanilor lui Noe erau îndreptate în fiecare zi numai în spre rău, păcat, nelegiuire. Toți locuitorii pământului, în afară de Noe și de familia lui, dimineața, la prânz, seara și noaptea meditau numai la rău, erau plini de violență, plini de sâlnicie, plini de răutate! Și  implicit dacă gândurile erau murdare faptele le erau stricate. Dar Noe  nu era ca și ei. Noe a câștigat cea mai mare luptă de pe planetă, lupta la nivelul gândului, și-a păstrat gândirea imaculată, necontaminată, și-a păstrat inima albă pentru Dumnezeu. Cu siguranță că într-o lume pentru care păcatul era normalitatea, în care răutatea era moda Noe, un om sfânt, un om al păcii, era prigonit, vânat, pus în povești. Cu toată această avalanșă de nelegiuire care a căzut în fiecare zi spre el timp de 500 de ani, până când Dumnezeu i-a dat ca sarcină să facă arca și încă cel puțin 100 de ani cât a durat construirea ei Noe s-a păzit de răutate, inima lui nu a născut veninul deși a fost ispitit iar faptele i-au fost pe măsura gândurilor, curate. 

 Gândurile noastre trebuie să fie curate, să ne păzim gândul curat căci din inimă, de la nivelul gândurilor pornesc toate păcatele! Cum ne sunt gândurile așa ne sunt și faptele!

2. Noe era un om cu anturajul unic (Genesa 6:9). Noe umbla cu Dumnezeu. Relația lui Noe cu Dumnezeu era una specială. Noe nu se ruga dimineața când se trezea și seara înainte să se culce, el avea o relație perpetuă cu Dumnezeu, neîntreruptă. Noe avea un anturaj, anturajul lui era UNUL, el se numea Dumnezeu. Sunt convins că Noe a avut contact cu mulți răi timp de 600 de ani dar nu le-a cerut sfatul ci el i-a sfătuit, sunt sigur că Noe a umblat pe calea celor păcătoși dar nu ca să comită păcatul ci ca să le spună că nu este bine ce fac și mai am certitudinea că deși a fost ispititi să fie prieten cu batjocoritorii din jurul lui nu s-a așezat pe scaunul lor, nu i-a acceptat lângă el.
  Pentru că relația lui cu Dumnezeu a fost tare, puternică, Noe a fost tare, puternic, și a fost capabil să se raporteze la păcătoși dar nu s-a lăsat înfluențat de ei. 

  Ceea ce contează este relația cu Dumnezeu. Dacă suntem puternic legați de Dumnezeu prin Duhul vom putea să respingem orice legătură care ne poate duce la păcat. Dacă ne vom ține strâns de Dumnezeu El o să ne dea putere să fim sfinți.

3. Noe era un om smerit și harnic (Genesa 6:14-22).  Când Dumnezeu i-a spus lui Noe ce are de gând, ca el să lucreze cel puțin 100 de ani la un proiect, un singur proiect, un proiect care stârnea râsul celor care îl priveau, un proiect care era o ciudățenie, un ”OZN” al zilelor lui Noe, nu cred că știau ce e aceea arcă, o vedeau prima dată, nu știau ceea ce este ploaia, când Dumnezeu i-a spus lui Noe ce are de gând cu privire la el datorită caracterului său curat, Noe, cred că a fost lucid, cred că a fost conștient, cred că s-a gândit că o să fie considerat un măscărici, un nebun, un îngust, un dement ... dar cu toate acestea s-a supus lui Dumnezeu, nu a comentat, a ascultat de Dumnezeu! Chiar dacă a suferit de multe ori,  a ales, încrezător în Dumnezeu, să-și biruiască temerile, lipsa de experiență, vorbele descurajatoare și cu hărnicie a pus în aplicare planul lui Dumnezeu. 

 Dumnezeu are și azi nevoie de oameni care-L ascultă și care aplică ceea ce Dumnezeu cere, de oameni smeriți și harnici! 

4. Noe era un om care a ținut vulpile mici departe de el (Genesa 6:22, 7:5). Noe atât de mult l-a iubit pe Dumnezeu și totodată s-a temut de El încât a făcut tot ce i-a spus Dumnezeu. Ce încurajator este să citești că au existat oameni care au făcut tot pentru Dumnezeu, TOT! Există ”pocăiți” de sezon, există ”pocăiți” de dogme importante, există ”pocăiți” de dragoste, există ”pocăiți” de amvon ... Noe a făcut tot ce-i porucise Dumnezeu. Noe, pocăiții după modelul Noe, fac tot. Ei caută să împlinească și aspectele care sunt considerate fundamentale dar și pe cele pe care unii le consideră ”umplutură”. 

  Fără o piesă mică la o masină se strică toată masina, o arunci la gunoi. Fără șurubul de la baia de ulei care împiedică uleiul să curgă din baie nu faci nimic cu mașina, este piesă de muzeu. Un șurub, o valoare mică, o piesă mică este viață sau moarte.
  Tot ceea ce Dumnezeu ne-a spus în Biblie să facem este important! Să împlinim tot dacă vrem să funcționăm, să fim trăim, să fim vii! Să nu le permitem strecuraților care pe unele porunci, reguli din Sfânta Scriptură, le numesc nesemnificative sau că au fost valabile numai pentru corinteni, galateni, efeseni ... să ne împiedice să trăim tot Cuvântul căci a nu asculta, sau a asculta numai pe jumătate înseamnă altă evanghelie, înseamnă moarte, lepădare, pierzare!

  Noe, el, numai el și familia lui, au plutit peste o lume înghițită de moarte. Depinde de noi dacă vrem să avem o soartă asemănătoare cu cea a lui Noe! 

   Dumnezeu să ne ajute să trăim împlinind voia Lui!