bsg.ro |
Străpunse cândva pentru mine,
Cu-o tainică forță m-atragi...
Ce chin ai răbdat, ce rușine!...
Azi vin să-ți aduc, nu să-mi dai:
Primește ființa-mi întreagă!
Tu, vrednic pe veci să mă ai,
Fă-mi zilnica cruce, mai dragă!
Să-mi crești al puterii izvor;
Pe-altarul zidit rugăciunii!
Slujind bucuros tuturor;
Să nu-i prețuiesc doar pe unii!
Să nu mă oprească din drum
Nici lene, nici glas ce mă cheamă!
Din lauda lumii de-acum,
Nicicând să nu-mi fac o mahramă!
Învață-mă planul măreț,
Să știu ce aștepți de la mine;
Având chiar și-o mie de vieți,
Pe toate le-aș da pentru Tine.
O, nu vreau iubirea de bani
Să-mi fie ogorului ploaie,
Căci Tu mi-ai promis, peste ani:
Și pâine, și apă, și straie.
Nu singur cu mine și-atât!
Ci singur cu Tine mi-e rostul;
Nicicând nu pot fi doborât,
Că-n Tine-mi găsesc adăpostul.
În ochii Tăi blânzi, când privesc,
Aș vrea să-Ți desferec și gândul!
Ce-mi ceri, printr-un gest, să citesc
Și-apoi să mă bucur făcându-l.
Așa voi trăi, pe pământ,
Cu Tine, o viață frumoasă,
Sub razele Cerului sfânt,
Mereu mai aproape de Casă ...
A. T. Pierson
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu