Dumnezeu este dumnezeu sau Dumnezeu?

en.wikipedia.org

   ”Ar fi o calamitate, o tragedie pentru sufletul uman să te rogi și să predici o viață întreagă despre un dumnezeu care nu e adevărat, ci un agregat de idei din filozofie, psihologie și alte religii și superstiții. Dumnezeu este ceea ce este și noi am face bine să învățăm cine este Dumnezeu și apoi să ne conformăm învățătura acelui adevăr. Dacă îndepărtăm oricare din atributele lui Dumnezeu, șubrezim conceptul despre Dumnezeu. 

   Unii creștini au luat din natura lui Dumnezeu toată exercitarea dreptății, judecata și ura față de păcat și le-a mai rămas decât un Dumnezeu moale. Alții au luat decât decât dragostea și harul și nu le-a mai rămas decât un dumnezeu al judecății. ...

   Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al dreptății, al harului și al milei”.

 A. W. Tozer, Pericolele unei credințe superficiale,  Kerigma, Oradea 2013, p. 35.

Doamne cât mă doare lutul!

Doamne cât mă doare lutul
Când o iarnă îl îngheață !
Mă 'nfioară Absolutul
Care suflă-n el viață.

De n-ar bate măcar vântul
Și n-ar curge nori de ceață;
Doamne cât mă doare lutul
Când o iarnă îl îngheață !

De m-ar încălzi pământul,
N-ar mai fi o dimineață
A speranței: Legământul !
Care sfarmă orice gheață.

(Onofrei Ștefan)

Botezul cu Duhul Sfânt face diferența

Botezul cu Duhul Sfânt:

 1. Este o experiență DIVINĂ (de la Dumnezeu)!

Botezul cu Duhul Sfânt este lucrarea lui Dumnezeu! 

a. Oamenii aceştia nu sunt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel: „În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voştri şi fetele voastre vor proroci, tinerii voştri vor avea vedenii, şi bătrânii voştri vor visa vise! - Fapte 2:15-17.

b.    După ce s-a făcut multă vorbă, s-a sculat Petru şi le-a zis: „Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă.  Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei şi le-a dat Duhul Sfânt ca şi nouă.  N-a făcut nicio deosebire între noi şi ei, întrucât le-a curăţat inimile prin credinţă.  - Fapte 15:7-9. 

c.  El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,  pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru; - Tit 3:5-6. 

Toți cei care neagă sau combat botezul cu Duhul Sfânt fac lucrarea Diavolului, ei se ridică împotriva lui Dumnezeu și a lucrării Sale! 

 

2. Este o experiență a COPIILOR LUI DUMNEZEU!

De botezul cu Duhul Sfânt au parte cei care sunt născuți din nou prin Cuvântul lui Dumnezeu!

a. Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!”  - Luca 11:13. 

b. Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.- Fapte 8:15-16.

c. Deci apostolii, pe când erau strânşi laolaltă, L-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta ai de gând să aşezi din nou Împărăţia lui Israel?”  El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.⁸ Ci voi veţi primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.” - Fapte 1:6-8. 

  Înțelegem că Duhul Sfânt, botezul Duhului Sfânt, este pentru copiii lui Dumnezeu. Toți cei care Îl primesc sunt copiii lui Dumnezeu dar nu toți copiii lui Dumnezeu îl cer și asta este grav. 

 

3. Este o lucrare  așezată sub PORUNCĂ!

Botezul cu Duhul Sfânt este o experiență așezată sub o poruncă! 

a.  Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui, „pe care”, le-a zis El, „aţi auzit-o de la Mine. Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.” - Fapte 1:4-5. 

Fiincă este o lucrare PORUNCITĂ ucenicii nu luat-o în serios! Azi câți mai străuiesc după Duhul Sfânt?

b.  Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.- Fapte 8:15-16.

c. Pe când era Apolo în Corint, Pavel, după ce a trecut prin ţinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a întâlnit pe câţiva ucenici şi le-a zis: „Aţi primit voi Duhul Sfânt când aţi crezut?” Ei i-au răspuns: „Nici n-am auzit măcar că a fost dat un Duh Sfânt.” Fapte 19:1-2. 

Primii creștini, ucenicii, creștinii din Samaria, cei din Efes etc., nu au neglijat porunca. Dacă Hristos a spus că au nevoie de botezul cu Duhul Sfânt pentru ca să fie martori, asta nu înseamnă numai lucrarea de misiune, ei au stăruit, s-au rugat până când au primit botezul Duhului Sfânt.  

 

 4. Este o experiență IDENTIFICABILĂ!

 Cum putem să ne dăm seama că cineva a primit Duhul Sfânt?

a. Petru când a explicat că el a predicat Evanghelia și neamurilor pentru că așa a vrut Dumnezeu a adus ca argument pentru a susține că și neamurile au dreptul să fie mântuite faptul că și neamurilor, lui Corneliu și celor din casa lui,  Dumnezeu le-a dat Duhul Sfânt ca și lor, apostolilor în Fapte 2. De unde știa Petru că neamurile au primit Duhul Sfânt?

După ce s-a făcut multă vorbă, s-a sculat Petru şi le-a zis: „Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă. Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei şi le-a dat Duhul Sfânt ca şi nouă. N-a făcut nicio deosebire între noi şi ei, întrucât le-a curăţat inimile prin credinţă. - Fapte 15:7-9. 

b.  Dumnezeu a mărturisit pentru Corneliu și apropiații lui și le-a dat Duhul Sfânt ca apostolilor. Această mărturisire a lui Dumnezeu pentru oameni este o lucrare supranaturală, este o lucrare deosebită - este vorbirea în alte limbi, o vorbire de la Duhul Sfânt! 

Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească. - Fapte 2:4. 

 Semnul lăsat de Dumnezeu că cineva a primit Duhul Sfânt este vorbirea în alte limbi. 

5. Este o experiență care de care au parte copiii lui Dumnezeu care cer botezul cu ardoare!

a. ”Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!” - Luca 11:13. 

b.  ”Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.” - Fapte 8:15-16. 

  c. ”Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus. Când şi-a pus Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei, şi vorbeau în alte limbi şi proroceau. Erau cam doisprezece bărbaţi de toţi.” - Fapte 19: 5-7. 

Duhul Sfânt este primit de credincioșii care-L cer cu ardoare, care însetează după Duhul Sfânt. Și ar trebui să însetăm căci viața trăită prin Duhul este planul lui Dumnezeu. Hristos s-a înălțat la Tatăl ca să trimită de acolo făgăduința Tatălui, botezul cu Duhul Sfânt. Lucrarea lui Hristos continuă și astăzi. Este pentru toți cei pe care Dumnezeu i-a chemat indiferent de numărul lor: Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.” - Fapte 2:38-39. 

  Fără lucrarea Duhului Sfânt, inclusiv botezul Duhului Sfânt, predicăm o evanghelie, o minciună, nicidecum Evanghelia! 

Drama secolului XXI: sexul ocazional

 

”În ciuda mentalității care se promovează azi și care promovează sexul ca un simplu amuzament, cercetările arată că relațiile intime ocazionale lasă o amprentă importantă asupra psihicului uman.

O serie extinsă de cercetări pe acest subiect, realizate de Institutul Kinsey și Universitatea Binghamton, au ajuns la concluzia că această cultură a promiscuității, care „s-a infiltrat în viețile adulților prin lumea vestică”, are multiple efecte negative. Primul pe listă ar fi factorul de disconfort, pentru că, în ciuda mesajului transmis de mass-media că e ok sau chiar de dorit, sexul ocazional îi poate face pe oameni să simtă că au făcut ceva care „le violează standardele interne”, scrie Psychology Today.

Alte sentimente comune sunt cele de regret, dezamăgire, confuzie, rușine, vină și stimă de sine scăzută, deși unii participanți au declarat și sentimente pozitive, spunând că s-au simțit doriți și mândri. Cercetătorii notează că sentimentele tind să fie pozitive înainte și în timpul unei întâlniri, dar negative după. Aceștia au mai notat și că participanții care nu erau deprimați înainte au prezentat simptome de deprimare și singurătate după.”

Integral aici: http://semneletimpului.ro/social/relatii/drama-secolului-xxi-sexul-ocazional.html

Nu mai compromiteți Evanghelia!

Unii terfelesc Evanghelia la capitolul ”botezul cu Duhul Sfânt și vorbirea în alte limbi”! 

  Înainte de a demonstra succint că Duhul Sfânt, plinătatea Duhului Sfânt, se primește numai dacă este cerut,  vreau să spun două chestiuni elementare care ne vor ajuta să înțeleagem pe viitor mai bine Biblia:

  1. Biblia trebuie interpretată de la clar la neclar și nu invers. Exemplu - Temnicerul din Filipi (Fapte 16) a fost botezat el și toți ai lui! Dacă suntem de rea credință în acest pasaj putem să vedem și ceea ce nu se vede, putem să facem din el, din pasaj, un argument pentru a susține botezul copiilor pentru că în text nu citim câți copii avea  temnicerul, dacă avea, și care era vârsta lor. Pericopa din Fapte 16 tace cu privire la vârsta celor care au fost botezați și trebuie să tăcem și noi! Acest pasaj îl ”citim”, îl ”privim” prin versetele clare de la Marcu 16:15-16, unde textul este clar, numai cei care au discernământ și credință pot să fie botezați.

  2. Biblia trebuie pusă deasupra experienței noastre și a tradițiilor atunci când o citim, trebuie să o lăsăm ca să ne surprindă. Mulți interpretează Biblia, citesc Sfânta Scriptură impunând Cuvântului lui Dumnezeu experiența lor sau părerile moșilor și ale strămoșilor. Nu! Biblia nu poate să fie citită prin experiența umană, prin experiența și optica ta, ci viața este citită prin Biblie. Nu pot să spun că femeile au voie să predice, pe baza Bibliei, căci am văzut femei care predică. Nu! Femeile predică, unele, este una, face parte din realitatea zilelor noastre, dar nu putem să spunem că Biblia spune asta, că este de acord cu asta. Biblia îi spune femeii să NU! Când tu ca femeie predici și citești în Sfânta Scriptură trebuie să rămâi șocată, să te surprindă căci îți spune să TACI nu să cauți imediat pasaje care să-ți fie ție pe plac!

   

   Duhul Sfânt, plinătatea lui, botezul Duhului Sfânt, se primește NUMAI DACĂ ESTE CERUT PRIN CREDINȚĂ, asta este regula!

1. ”Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!” - Luca 11:13. 

2.  ”Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.” - Fapte 8:15-16. 

3.  ”Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus. Când şi-a pus Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei, şi vorbeau în alte limbi şi proroceau. Erau cam doisprezece bărbaţi de toţi.” - Fapte 19: 5-7. 

  Sunt clare aceste pasaje? Eu spun că DA! Ele spun clar că Duhul Sfânt se primește când omul se roagă, când omul Îl cere, evident că dacă se roagă să-L primească are și credință! Au fost și situații când a fost primit fără rugăciune, cel puțin nu o rugăciune exprimată verbal, că este posibil să fi însetat intens credincioșii în sinea lor. Mă gândesc la Corneliu și la cei care erau cu el. Dar ca regulă Duhul Sfânt se primește când este cerut!  Semnul că cineva a primit Duhul Sfânt, potrivit pasajelor din Fapte, este vorbirea în alte limbi! 

   Să revenim la Scripturi!

                                                                  

Iisus vs Isus?

imaginea de la trilulilu.ro

 Am văzut că unii evanghelici scriu numele Isus cu doi i, respectiv Iisus. Nu am făcut un ”studiu de caz” ca să îmi dau seama care este motivul pentru care numele Isus este scris cu doi i dar vreau să spun că:

- dacă vrem să scriem respectând transliterarea trebuie să scriem Jesus;

- dacă scriem Iesus sau Iisus

  trebuie, obligatoriu, să scriem și Christos, dacă vrem să fim riguroși și, repet, dacă vrem să respectăm transliterarea. 

  În concluzie, dacă vrem putem să scriem Isus și atunci o să scriem și Cristos/Hristos sau dacă alegem să scriem Iesus/Iisus (prima variantă este corectă, mai corectă) obligatoriu trebuie să scriem și Christos!

Larg sau îngust?

imagine de la resursecreștine.ro

Fiul lui Blial!

foto de la yoda.ro

Pe când se înveseleau ei, iată că oamenii din cetate, nişte fii ai lui Belial, oameni stricaţi, au înconjurat casa, au bătut la poartă şi au zis bătrânului, stăpânul casei: „Scoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el.” - Judecători 19:22.

  Un fiu al lui Belial a deschis gura. Cum și-a deschis-o râurile de otravă au început să curgă: http://www.gandul.info/it-c/anuntul-surpriza-facut-de-seful-apple-tim-cook-sunt-homosexual-13480014

  Mânia lui Dumnezeu  va veni peste SUA! Trăim zilele din urmă!  

  P. S. Cum ar fi ca nici un pocăit să nu mai cumpere produse Apple? Întreb și eu ...

Nu mai băgați mercur și aluminiu în COPII!

foto luată de la descoperă.ro

 Lui Levi, băiețelului nostru, nu i-am făcut toate vaccinurile. S-a cam inflamat medicul de familie dar am decis să NU-L mai înjectăm cu mercur, aluminiu și o grămadă mare de substanțe după ce Cătălina s-a informat temeinic. Vaccinurile sunt extrem de periculoase. Procentul copiilor care fac autism a crescut și foarte mulți doctori spun că vaccinurile sunt cauza. 

  Nume tot mai vocale spun STOP VACCINĂRII! 

AICI: http://www.gandul.info/sanatate/olivia-steer-vaccinurile-sunt-un-mit-nu-te-protejeaza-te-imbolnavesc-mesajul-autoritatilor-pentru-parintii-care-refuza-sa-isi-vaccineze-copiii-13475788

Pentru cine mergem la Casa de Rugăciune?

   Mă frământă o întrebare, mă cam stoarce această întrebare ... Pentru cine merg pocăiții, majoritatea la Casa de Rugăciune? Sincer ... 

  Eu cred că am devenit ca și nepocăiții, am devenit, noi pocăiții, vânători de moaște ... Da ... Unii merg la Casa lui Dumnezeu ca să fie moaște, să se ”atingă” lumea de ei, să tragă o predică, să cânte o cântare și să rămână toți gură cască, să spună: nu mai e nimeni ca el, mulți merg la Casa lui Dumnezeu nu ca să fie slujitorii lui Dumnezeu, ci ca să fie mici dumnezei, iar alții merg ca să se atingă de moaște, de acești dumnezei ai secolului XXI ... da avem și noi moaștele noastre numai că sunt în viață.
  Dacă auzi că x, mare predicator, mare, vine la Casa de Rugăciune Y, hop și pocăiții. Dacă în mod normal sala se ocupa în proporție de 50%, cum vin moaștele în viață sala devine neîncăpătoare căci vânătorii de moaște vii își fac simțită prezența. Asta este maturitate? Te duci numai unde merge x și, dacă i-ai ști programul ai merge numai când predică el ... nu cumva am înlocuit oamenii cu Dumnezeu? Nu cumva am pus țărâna în locul Celui infinit?

  Nu cumva din predicatorii renumiți, pe care-i numesc mulțimea X ca să nu se supere niciunul, nu cumva din mulțimea X am făcut dumnezei, mici hristoși, persoane care-L eclipsează pe Dumnezeu, pe Hristos Domnul și pe Duhul Sfânt? 

   Pocăitule aș vrea să te întrebi tu pe tine singur, te du la o oglindă și întreabă-te: pentru ce mă duc la Casa de Rugăciune? Mă duc pentru mulțimea X sau mă duc pentru că Hristos prin moartea Sa a deschis accesul direct la Tatăl? Întreabă-te: însetezi tu după Dumnezeu? Ai trăiri mistice cu El? Cauți prezența Lui? Simți nevoia să vorbești tu cu El gură către gură? Ai încredere că El este cu tine și că fiecare zi este în mâna Lui? 

  Planul Lui întocmit înainte de întemeierea pământului acesta a fost! Să ne aibă aproape, să tânjim după părtășia cu El,  să nu depindem de moaște, de preoți, de pastori, de ”scaune cu rotile”, de ”cârje”, de ”bastoane”! Este bună mulțimea X dar să știe care îi este menirea! Este o problemă dacă a trecut timpul și încă nu ți-ai dat seama predicatorule, slujitorule că ești o unealtă în mâna lui Dumnezeu și că trebuie să-i legi pe oameni de Hristos nu de tine! Este o problemă cu tine dacă mergi la Casa lui Dumnezeu ca să-l asculți pe predicatorul x și nu ca să te întâlnești direct cu Tatăl tău!

   Să căutăm să ne alipim de Domnul!

Pentru deștepți ...

”Să-ți pese nu atât de numărul cât de calitatea acelora cărora vrei să le fii pe plac.”

”Mulți au avut aptitudini extraordinare; însă fiindcă n-au avut curaj , ei au trăit ca niște morți și au sfârșit prin a fi îngropați în inactivitatea lor”. - Gracian.

”Aparența face adesea ca soldatul să devină general, canonicul, episcop și dracul, călugăr.”

”După cum e prost acela care, atunci când vrea să cumpere un cal, nu-l examinează pe acesta, ci pătura și frâul: tot astfel e prost la culme acela care prețuiește pe om după haină sau după condiție, care ne învăluie ca o haină”. - Seneca.

”Când vei voi să apreciezi pe cineva la justa lui valoare și să știi ce fel este, privește-l gol: să lepede averea, să lepede onorurile și celelalte minciuni ale soartei, să dezbrace până și corpul: privește-i sufletul, ce fel e și cât e de mare...”. - Seneca.

”Să apreciem fiecare lucru, îndepărtând ce se spune despre el, și să cercetăm ce este, nu ce e numit”. - Seneca.

”Să nu se încheie niciodată alianță cu unul care s-a depărtat de la adevăr și dreptate; căci, chiar și aliat fiind, el se schimbă iute, din cauza lipsei sale de onoare”.

Alin Cristea, reformulez, mogulul Alin Cristea, un mahalagiu, sau mitocan, căruia îi place mahalaua!

   Să nu mi-o luați în nume de rău dar cred că domnul Alin Cristea se crede ”buricul”. Poate că este dar ... numai pentru unii!

   Am scris, cu ceva vreme în urmă, că domnul Alin Cristea este un sunnit care are un cuțit de pluș și aleargă după pastori pe internet. 

   Acum vrea să-l provoace, să-l ”atace” din nou, pe pastorul Cristian Ionescu. Îi numește blogul ... mahala. Dar deși îi numește astfel blogul ... îi place în mahalaua pastorului Ionescu. Se duce atât de des în ”mahala” încât știe și că pastorul Ionescu nu a postat o perioadă foarte mare de timp în acest an. 

   Domnule mogul ... dacă blogul fratelui pastor Cristian Ionescu este mahala de ce nu obosiți mergând în mahala? Nu cumva prin maratonul dumneavoastră prin ”mahala” demonstrați că sunteți un mahalagiu sau un mitocan?

          Of, of ... mogulii!

Facebook-ul ... este duhul lumii?

  Am fost întrebat dacă Facebook-ul este duhul lumii? Cu ce pot să compar acum cel mai bine Facebook-ul, specific, acum, este cu o bibliotecă și cu un album foto. Există biblioteci care au în ele și cărți bune și cărți proaste. Există în fiecare bibliotecă respectabilă cărți care te îndobitocesc, care te coboară și te doboară dar există și cărți care te înalță pe culmi, cărți care te ridică spre Dumnezeu, te ajută să crești în credință. Depinde pe care vrei să le citești! La fel este și cu un album: sunt poze care îți provoacă greață și poze care îți arată cât de măreț este Dumnezeu. Depinde pe care le privești! Facebook-ul este ca și o bibliotecă și precum un album. Depinde ce anturaj cauți, depinde ce cauți să faci cu fiecare ”carte”, depinde spre ce poze privești, care este motivația ta!

  Ca să răspund acum la întrebarea: este Facebook-ul duhul lumii? Da, pentru cei care caută mizeriile, caută ”cărțile” care întinează, strică, este duhul lumii pentru cei care se uită la pozele păcatului, este duhul lumii pentru cei care caută să se promoveze, să se vândă și nu, nu este duhul lumii pentru cei care caută părtășie, caută să ridice, promovează standardele sfinte ale lui Dumnezeu, se laudă cu Mântuitorul!

  Fiecare cum își așterne așa doarme!

Trupul al Dracului și sufletul al Domnului?

foto de la bodygeek.ro

  Azi am auzit una tare! Ideea era că Dumnezeu nu se bagă în ”intimitățile” noastre. Era vorba de modul în care ne aranjăm unele părți ale corpului. Sunt segmente unde nu contează ce și cum că Dumnezeu nu e interesat! 

   În Biblia mea scrie: 

”Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.”

            1 Tesaloniceni 5:23. 

 ”Vă îndemn, dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească”.     Romani 21:1.  

   La adevărurile începătoare oameni care spunem că avem pe Dumnezeu ca Tată! La revelația generală oameni care zicem că ne numim copiii lui Dumnezeu! Dacă nu ascultăm de Biblie măcar să ascultăm de bunul simț! Există un principiu biblic: ce este în inimă iese afară. Dacă este lumea în inimă se vede și, de asemenea, dacă este Duhul lui Dumnezeu în inimă se vede, se vede de departe!  Dacă inima este a Domnului și trupul este al Lui dar nu poți să ai inima dată Domnului și trupul dat Diavolului.

   Un fost profesor pe care l-am avut a compus niște versuri. Doar unul, azi:

”Bate-i, Doamne” ...

   Mai bine acum decât să fim bătuți odată cu lumea! 

 

Pocăitul, precum o floare!

  O floare este ”însetată” după lumină. Într-o încăpere, întotdeauna, o foloare se va îndrepta spre locul unde lumina intră în ea, în încăpăre. O floare niciodată nu se va îndrepta spre întuneric. Lumina este viață pentru floare!

  Așijderea unei flori, pocăitul este ființa care întotdeauna se va îndrepta spre lumină, spre LUMINA LUMII. Niciodată un pocăit nu se va îndrepta spre păcat, spre lume, spre nelegiuire. Ținta pocăitului este Isus Hristos, Duhul Sfânt, Dumnezeu.

  În lumina acestei imagini ne putem da seama de cei care sunt pocăiți sau doar se numesc pocăiți. Și pocăiții mai greșesc, pot să cadă, dar întotdeauna vor căuta lumina, nu vor renunța niciodată să umble pe drumul neprihănirii.  Cei care doar se numesc pocăiți, pocăiții doar cu numele,  sunt cei care nu se îndreaptă spre lumină deși și ei au NUMELE DOMNULUI pe buze. Ei se îndreaptă spre gunoaie, spre păcat, spre lume! Au ținuta lumii, au limbajul lumii, lumea este ”lumina” spre care ei se îndreaptă. ... și ... din păcate ... unii se cred copiii lui Dumnezeu dar strâng lumea în brațe.

      Dumnezeu ne cerceteze!

Anatema și Ellen G. White, profetul adventiștilor!

   ”În Sfânta Sfintelor văzui chivotul. Capacul și laturile erau de aur curat. La fiecare  capăt al chivotului era câte un heruvim plăcut, cu aripile întinse peste chivot. Heruvimii erau cu fața unul către altul, și cu privirile în jos spre chivot. ... În chivor era ulciorul de aur cu mană, toiagul lui Aaron care înfrunzise și tablele Legii  închise ca o carte. Isus le deschise si văzui cele zece porunci scrise cu degetul lui Dumnezeu, pe o tablă erau patru, pe cealaltă erau șase. Cele patru după prima parte străluceau mai tare, dar a patra, adică porunca Sabatului, strălucea mai tare decât toate, pentrucă Sabatul a fost deosebit ca să fie ținut spre onoarea numelui sfânt al lui Dumnezeu. Sfântul Sabat se vedea strălucind; un cearcăn de strălucire era tras în jurul acestei porunci. Văzui că porunca Sabatului nu a fost țintuită pe cruce. Dacă ar fi fost  țintuită atunci ar fi fost și celelalte nouă țintuite, iar noi am fi fost liberi să le călcăm și pe acelea și liberi că călcăm și pe a patra. Văzui că Dumnezeu nu a schimbat Sabatul, căci El nu se schimbă niciodată, dar Papa l-a schimbat din ziua a șaptea în ziua întâi a săptămânii, pentru că el avea să schimbe timpurile și Legea.

   Și mi s-a mai arătat că, - că dacă Dumnezeu ar fi schimbat Sabatul din ziua a șaptea în ziua întâi, atunci Dumnezeu ar fi schimbat textul poruncii Sabatului de pe tablele care sunt în chivotul din Sfânta Sfintelor din templul ceresc, așa că acolo ar zice acum: Ziua întâi este Sabatul Domnului Dumnezeului tău.  ... Văzui că sfântul Sabat va fi zidul de despărțire între adevăratul Israel al lui Dumnezeu și necredincioși; și că Sabatul este marea chestiune, care unește inimile scumpilor sfinți ai lui Dumnezeu, care așteaptă venirea Domnului.

  Și mi se mai arată că Dumnezeu are copii, care acum nu cunosc Sabatul și nu-l țin. ... Iar când binecuvântarea cea veșnică fără sfârșit fu pronunțată asupra celor ce onorase pe Dumnezeu ținând sfântul Său Sabat, atunci se produsese un puternic sunet de bucurie, pentru că ei biruise asupra fiarei și asupra chipului ei.”

  Ellen G. White, Schițe din viața mea, Editura păzitorul adevărului, Suceava, p. 73-75.

Dacă ar trăi Ellen G. White aș fi întrebat-o:

1. În ce limbă erau scrise poruncile în Sfânta Sfintelor, în engleză?
2. Cum se poate ca Dumnezeu să aibe copii care nu țin Sabatul din moment ce a spus că Sabatul este zidul de despărțire între credincioși și necredincioși?
3. De unde știe că papa a schimbat Sabatul și care papă a schimbat Sabatul, căci eu știu că Pavel a  adus învățături clare care au pus Sabatul într-o nouă lumină iar Biserica Primară nu serba o zi ci o Persoană, nu punea accentul pe o formă ci pe o relație?
4. Cum explică faptul că Domnul la  venirea Lui potrivit Pildei fecioarelor din Matei 25, și din alte pasaje unde se vorbește despre arvuna Duhului, nu spune că le va lua pe fecioarele care au ținut Sabatul ci pe cele care au avut vasele pline cu untdelemn?
5.  Cum poate să spună că a văzut că  poruncile nu au fost țintuite pe cruce când textul afirmă clar că au fost țintuite iar azi socotiți neprihăniți sunt cei care cred în Jertfa Domnului Isus Hristos nu cei care țin Legea? ”A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și  ne era potrivnic, și l-a nimicit, pironindu-l pe cruce.” – Coloseni 2:14. 
6. Din moment ce există multe pasaje care  vorbesc clar că omul este socotit neprihănit prin credință și nu  și prin Lege nu se teme că peste ea o să vine anatema pentru că a adus o altă evanghelie?
7. Nu este de părere că noi, credincioșii suntem copiii lui Dumnezeu prin  credință, numai prin credință,  poruncile le păzim nu ca să fim socotiți neprihăniți iar Vechiul Testament îl citim în lumina Noului Testament unde vedem clar că Dumnezeu a anulat, a modificat sau a completat părți din Lege!

Dumnezeu să ne țină departe de rătăciri! 

Notă. Sublinierile îmi aparțin. 

Adevărul, din nou adevărul ...

imagine de la citatemaxime.ro

 "Nu trebuie să se respecte mai mult omul decât adevărul". - Platon

 "Linguşirea câştigă prieteni, iar adevărul stârneşte ura." - Terentius

 "Mi-i prieten Platon, dar mai prieten îmi e adevărul." - Aristotel

 "Ce ne opreşte să spunem adevărul râzând?" - Horaţiu

 "A spune adevărul este util aceluia căruia i se spune, dar dezavantajos pentru acei care-l spun, fiindcă îşi atrag ura." - Pascal 

 "Noi credem uneori că lucrurile sunt adevărate, numai fiindcă sunt spuse în mod elocvent". - Pascal

 "veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.”  Domnul Isus - Ioan 8:32.  

Și pastorii, prezbiterii, predicatorii - foarte mulţi - MINT!

imagine de la doxologia.ro

   Există un text foarte iubit, indiscutabil, de Biserică: 

"Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor." 

                            - Matei 18:20.

  Pastori, prezbiteri, predicatori etc. încurajază Biserica rostind acest verset, "recitând" acest verset, citind acest verset!    

 "Pentru că suntem doi Domnul Isus este aici!" Sute de slujitori, mii, afirmă acest fapt. Şi multe sute, mii, mint! Se ridică în faţa mulţimilor şi spun că Hristos este prezent pentru că sunt cel puţin două persoane prezente. Evident că Hristos Domnul este prezent pretutindeni pentru că El este omniprezent! Dar când mulţi spun că Hristos este prezent cred că El este prezent ca să asculte rugăciunile, să ridice, să vindece, să facă minuni, să rezolve probleme etc. pentru că există două persoane prezente în Casa de Rugăciune. Deci (sunt de părere mulţi), pentru că există două presoane prezente Hristos este prezent să lucreze în mod supranatural!  
  Minciună fraţilor! Toţi cei care aţi  rostit aceste cuvinte aţi minţit! De ce aţi minţit? Citiţi vă rog pasajul tot:   

"Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău.  Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.  Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş.   Adevărat vă spun că orice veţi lega pe pământ va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. Vă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” - Matei 18:15-20.

  Pasajul spune clar: mai întâi trebuie rezolvată problema păcatului şi apoi trebuie rugăciune. După ce am rezolvat din adunări problema păcatului (aici intervine "chestia" drăcească cu nu eşti pus să judeci frate) atunci putem să avem convingerea că păcatele din adunare nu pun un zid de despărţire între noi şi Dumnezeu! Când pastorii, predicatorii etc. ştiu că în adunare este păcat şi nu rezolvă problema păcatului ci afirmă că Hristos este prezent ca să asculte rugăciunile Bisericii, mint! 

   Fraţilor haideţi să nu mai minţim! Haideţi să spunem adevărul: câtă vreme în popor există lăcomie, a intrat duhul lumii, există ură, neiertare etc. păcate pe care noi le vedem, le tolerăm şi concomitent spunem că Domnul Isus este prezent, că El ascultă rugăciunile,  răspunde, minţim! El este prezent şi când este păcat dar dacă Biserica tolerează păcatul este prezent dar nu priveşte cu plăcere acea adunare chiar dacă în timp ce Hristos se simte ofensat, trădat şi sfidat mulţi pastori, predicatori etc. afirmă că El este acolo şi că ascultă rugăciunea. 

   Ca să ne asigurăm că Hristos lucrează în mod spuranatural în Casa Lui, Biserica trebuie să se rupă de păcat, să facă zid între ea şi nelegiure, să asculte de Cuvântul Lui, de poruncile Lui!

   

     Dumnezeu ne ierte!
 

Ce-i mai plăcea amvonul lui Ellen G. White!

    Cam puțini mai aveau loc și de Ellen G. White când era vorba de amvon și, slabi adventiștii, nici unul nu a deschis gura ca să-i spună ”prorocului” că în adunare femeia nu are VOIE  să predice! Înțeleg că imediat ”sora” ar fi avut o viziune cu cel care ar fi îndrăznit să nu o mai lase să predice în care persoana era prezentată ca fiind un dușman, apostat, lepădat, orb, dar cu toate acestea nu s-a găsit nici un adventist gata să riște pentru adevăr, adventist care să o disciplineze pe femeia asta care și-a bătut joc de Dumnezeu, Biblie și Biserică într-un asemenea hal încât să strice Biblia, porunca clară, ridicându-se deasupra Scripturilor?

  ”Adunarea era plină de ascultători adânc interesați ... Miercuri seara am vorbit cu ușurință aproape două ore. ... Marți seara am vorbit o oră cu mare ușurință.” 

   Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 140, 141.

  ”Deși la început luai poziția unui orator timid, totuși când providența lui Dumnezeu îmi deschise calea înainte, avui curajul să stau în fața unei mari mulțimi”.

   Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p.153.

 

  ”La orele 2:30 d.m. eu am vorbit în fața a opt mii de persoane asupra subiectului cumpătării, privit din punct de vedere moral și creștin. Am fost binecuvântată cu o claritate și libertate uimitoare, și marele meu auditoriu m-a ascultat cu cea mai deplină atenție”. 

    Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p.177.

   ”Unul dintre ei care era un muzicant desăvârșit a cântat la orgă. Apoi eu deschisei adunarea cu rugăciune și din nou am intonat cu toții o cântare. Eu vorbii despre textul din Ioan ...”.

       Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p.   184.

  Fraților adventiști chiar vă asumați acest proroc  care a terfelit LEGEA HARULUI? Fraților adventiști chiar nu vedeți că s-a ridicat femeia asta chiar și deasupra lui Dumnezeu?  Fraților nu vă dați seama că sunteți în pericol pentru că ascultați  de o femeie care a fost cuprinsă de duhul lui ANTIHRIST?

     ”Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere”.  - 1 Timotei 2:12.

Toamna cad frunzele, toamna se vede structura tare!

poză de la imaginidesktop.net

Nebunii se închină la nebunii!

Imagine de la creştinortodox.ro

"S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare.  De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin".   Romani 1:22-25. 

 

   Nebun nu este numai cel care spune că nu există Dumnezeu. Nebun este şi cel care nu se închină lui  Dumnezeu ci se închină obiectelor şi făpturilor!  

   Zilele acestea vedem cu durere cum nebunii se duc se închine unor oase şi alţi nebuni se îmbracă în aur pe spinarea nebunilor care nu se închină lui Dumnezeu. Sute de mii de români care în loc să ajute pe orfan, văduvă, nevoiaş aduc mânia lui Dumnezeu peste România! Sute de mii de români care au impresia că dacă se duc să se închine la oase vor avea parte de bine şi nu ştiu că, în realitate, ei cheamă peste ei blestemul şi moartea! Trăim zile de groază! Trăim în era nebunilor! Trăim zilele de pe urmă!

 

Nelu Brie, pastor penticostal pe bune!

  Sunt mulţi penticostali azi ... cu numele. Nelu Brie, pastorul Nelu Brie, nu este dintre cei numai cu numele, dânsul este penticostal, chiar este penticostal ... iubeşte LUCRAREA DUHULUI SFÂNT, ŞTIE CE ÎNSEAMNĂ STĂRUINŢA DUPĂ DUHUL SFÂNT! Îmi amintesc despre discuţiile, la cursuri, în care povestea despre modul în care Dumnezeu a lucrat la Sibiu şi a botezat cu Duhul Sfânt zeci de tineri. Poate că aş fi rămas rece dacă nu l-aş fi văzut organizând seri de rugăciuni stăruitoare după botezul cu Duhul Sfânt la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti. Eram în 2007-2008 când mai mulţi colegi care au venit baptişti, botezaţi în apă, au avut parte de experienţa botezului cu Duhul Sfânt la rugăciunile stăruitoare de la ITP şi au mers acasă penticostali. Pastorul Nelu Brie este PENTICOSTAL!!! 

    Toată slava să-i fie adusă numai Domnului că încă mai are oameni are Îl ascultă, oameni plini de Duhul Sfânt! 

Pentru deştepţi ...

"Plăcerile sunt muritoare, virtuţile veşnice". - Periandru

"Dă-mi un punct de sprijin şi voi pune pământul  în mişcare". - Arhimede

"Câştigă-ţi frumuseţea nu la înfăţişare, ci în felul de viaţă". - Thales

"Aşa cum corbii scot ochii stârvurilor, la fel linguşitorii iau minţile oamenilor". - Pytagora

"Aşa cum rugina macină fierul, la fel invidia sufletul stăpânit de ea". - Periandros

Crimă din culpă? Ellen G. White, prorocul adventiştilor are o biografie murdară!

   "Din nou primii chemarea de a sacrifica eul meu spre binele sufletelor. A trebuit să jertfesc tovărăşia micului nostru Henry  şi să pornim în consacrare, fără rezervă, în lucrare. Sănătatea mea era foarte slabă şi dacă mi-aş fi luat copilul, desigur că el mi-ar fi răpit o mare parte din timp. Era o încercare grea, totuşi nu îndrăzneam să-l las a-mi fi piedică în calea împlinirii datoriei mele. ...

  Timp de cinci ani familia fratelui Howland purta toată răspunderea pentru Henry. Ei îl îngrijiră fără nici un fel de răsplată, dându-i îmbrăcăminea necesară, afară de un dar care-l aduceam odată pe an, ca şi Ana lui Samuel". 

     Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 90-91. 

  "În primăvara anului 1850 ne-am hotărât să vizităm Vermont şi Maine. Am lăsat pe micul meu Edson care avea nouă luni, sub îngrijirea sorei Bonfoey, în timp cei pornirăm în drumul nostru, a face voia lui Dumnezeu".

    Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 100. 

   "În 1860 moartea păşi peste pragul căminului nostru şi rupse pe cel mai tânăr vlăstar din arborele arborele familiei noastre. Micul Herbert, născut pe ziua de 20 Septembrie 1860, muri pe 14 Decembrie a aceluiaş an. ... Dar vai, când muri alesul nostru Henry în vârstă de şasesprezece ani şi când am dus la mormânt pe dulcele nostru cântăreţ şi nu mai fu auzit cântecul lui de dis-de-dimineaţă, căminul nostru rămase pustiu." 

     Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 129.

   "Sora" Ellen G. White a luptat, toată viaţa ei, împotriva legilor lui Dumnezeu, dar a ţinut Sabatul, şi totuşi ea a crezut că este călăuzită de cel Preaînalt si că-L slujeşte pe El. Grav! Cum putea crede că este o slujitoare a lui Dumnezeu când ea a răsturnat rânduielile lui Dumnezeu? Dumnezeu nu i-a cerut ei şi nici nouă azi nu ne cere să ne neglijăm copiii, familia. NU! Înainte de a sluji în Biserică şi pe câmpul de misiune noi trebuie să ne ocupăm de familie! Nu eu am stabilit aceste reguli ci Dumnezeu!

   "Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruie cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie".      1 Timotei 2:15.

   "Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios".  1 Timotei 5:8.

   La 1 Timotei 2:15 Dumnezeu le cere mamelor să îşi crească copiii astfel încât să ajungă smeriţi, credincioşi, plini de dragoste şi umblând pe calea cea îngustă! Dumnezeu nu le-a cerut mamelor să predice în adunări, nu le-a pus în poziţii de conducere în Casa lui Dumnezeu  şi nici să facă mii de kilometri cu Evanghelia când ele au copii. Sarcina lui Dumnezeu pentru mame, în primul şi în primul rând este familia, copiii. La fel este şi nu taţii: mai întâi să aibe casa în rânduială şi apoi, dacă stau bine la acest capitol, dacă se ocupă cum trebuie de familie, sunt calificaţi şi pentru a sluji în Biserică.  Este ştiut faptul că cei dintâi 7 ani din viaţă sunt fundamentali pentru caracterul şi sănătatea copilului. Copilul are nevoie de mamă mai mult ca de orice în aceşti ani ca să se dezvolte armonios pe toate planurile!

  Ellen G. White a schimbat şi aici rânduiala lui Dumnezeu! Nu s-a ocupat, în calitate de mamă aşa cum ne cere Dumnezeu în Scriptură, de copiii ei. Neglijarea copiilor a avut efecte grave! Dumnezeu să ne dea înţelepciune  căci prin omitere ne putem distrugere copiii fizic dar şi pentru veşnicie! 

  Halal prorocii, slujitorii ... care zic că ei se ocupă de lucrarea lui Dumnezeu şi familiile lor sunt lăsate la mila altora!  

Se caută ... familii puternice!

   "Noi trebuie să vorbim despre lucrurile spirituale acasă exact la fel cum am vorbi despre orice altceva. ... Iată ce va face creştinismul tău autentic. Nu e un stil de viaţă duminical, ci unul de luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică, lumi, marţi şi tot aşa, într-un ciclu de o viaţă întreagă. Până acolo că Hristos se fixează natural în conversaţia şi stilul de viaţă obişnuit al căminului." 

   Charles R. Swindoll, Familia puternică, Editura Life, Oradea, 1997, p. 21.

  "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta. Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.  Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula."

                                                            Deuteronom 6:5-7. 

Să râdem şi să plângem de Ellen G. White!

   "În timp ce adunarea noastră continuă, aceşti fanatici încercară să se ridice şi să vorbească, dar nu li se dete ocazie. Li s-a arătat clar că prezenţa lor nu era dorită, însă ei aleseră să rămână. Atunci fratele Samuel Rodes, apucă spatele scaunului pe care şedea una  din femei şi o scoasă afară din încăpere trecând-o prin antreu o duse în curte. Întorcându-se în adunare scoase în acelaş fel şi pe cealaltă femeie ... 

În timp ce se înălţa rugăciune la sfârşitul  adunării, al doilea dintre acei bărbaţi, veni la uşă şi începu să vorbească, I-am închis uşa în nas ".

   Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 102. 

   Şi sora Ellen nu a reacţionat ca să stopeze asemenea abuzuri, mă refer le cele prezentate mai sus, cuprinsă de calm, pace, blândeţe! Bag de seamă că i-a plăcut modul în care au fost date afară "fanaticele" care-i făceau concurenţă! Nu doar că a fost de acord cu luatul pe sus şi datul afară cu scaun cu tot dar ea personal a trântit uşa în nas. Bine cu nu au avut pistoale şi puşti că la cât de nervoasă a fost sora Ellen le dădea voie tuturor adventiştilor nu numai să pună mâna pe arme ci şi să facă parte din LEGIUNEA FRANCEZĂ! 

    Nu ştiu exact ce să fac să râd sau să plâng? Îmi vine să rând de "maturitatea" ei dar când mă gândesc că azi milioane consideră că această femeie a fost folosită de Dumnezeu îmi vine să plâng!

În Biblia mea scrie: "Femeile să tacă în adunări ..."

   "Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice şi Legea".  1 Corinteni 14:34.

   Prorocul adventiştilor, Ellen G. White, cum de nu a avut frică să terfelească, să încalce Cuvântul lui Dumnezeu scris în Biblie? Cum de Spiritul Sfânt, folosesc terminologia din cartea scrisă de ea pe care o citesc acum, nu a luminat-o să citească din Biblie că femeia în adunare poate, Dumnezeu îi îngăduie,  numai să se roage, închine, aducă laudă lui Dumnezeu şi să prorocească? Cum de şi-a permis să predice prorocul celor care zic că dacă nu respecţi sâmbăta nu eşti mântuit? 

   "Mai mult fără de voia sa, fratele Butler consimţi să ia parte la adunarea din casa fratelui Lovejoy ...

Eu avui o solie de mustrare pentru ei şi în timp ce vorbeam, cel mai din faţă dintre cei doi bărbaţi îşi fixă ochii asupra mea ..."

Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 102. 

  "După ce îşi termină vorbirea, m-am simţit  îndemnată de Spiritul Domnului să-mi prezint mărturia. Fiind inspirată să vorbesc despre venirea lui Hristos şi înviere, cum şi despre fericita nădejde a creştinului, sufletul meu se bucura în Dumnezeu?" 

 Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava,  p. 125.

   "Domnul  îmi dădu uşurinţă în a vorbi credincioşilor." 

 Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava,p. 136.  

  Sunt multe momentele, în carte, în care Ellen G. White, cea care ţine Legea, cea care predică ridicarea la Cer în baza Legii şi care a încălcat nu numai Legea Vechiului Testament ci şi Legea Harului este prezentată predicând. Ce facem "fraţilor" adventişti cu Biblia? Ce "Spirit Sfânt" era peste prorocul vostru? Sunt convins că nu Duhul Sfânt a fost peste această femeie! Duhul Sfânt nu contrazice Biblia!

Eşti un nimic!

   Când nu iubeşti eşti un nimic în ochii lui Dumnezeu chiar dacă predici, eşti lider, cânţi, dirijezi, reciţi ... ! Îmi spunea un prieten azi despre un lider  ... orb. Cum poţi să spui că iubeşti şi când fratele tău, pocăitul, este în faţa ta şi tu nu-l vezi! Asta este dragoste? Eşti atât de mare încât nu mai poţi să priveşti spre cei care nu sunt şi ei lideri? Omule, când nu iubeşti, în primul rând, nu eşti om, eşti nimic!  Hristos a spus că lumea ne va cunoaşte datorită dragostei. Ioan a spus că suntem mincinoşi dacă spunem că-L iubim pe Dumnezeu şi nu ne iubim unii pe alţii! Dragostea ... o floare rară! Cei care nu iubesc sunt ... zero! Pot să îşi recapete valoarea ... iubind!