marți, 15 februarie 2022

Erezia are rădăcini în Biblie



Erezia are rădăcini în Biblie. A lua un crâmpei din Scriptură, a rupe o frântură și a face din ea principiu de viață, de slujire, fără a ține cont de toată Biblia asta este erezie, o învățătură contrară Cuvântului lui Dumnezeu. E modul satanic de a distruge. 

Exemplul lui Petru care s-a lepădat e sursa unor erezi groaznice. Slujitori căzuți în păcate grele care să fie puși în poziții cheie în Biserica Domnului Isus Hristos se bazează pe experiența tristă a lui Petru.  Unii întreabă dacă l-am primi azi pe Petru, care s-a lepădat cu blestem de Domnul Isus, în comitet, dacă l-am accepta ca slujitor sau pastor? Unul care nu ține cont de toată Biblia l-ar pune fără să clipească. 

Când Petru s-a lepădat nu aveam Canonul Noului Testament. Azi îl avem. Nu avem voie să scoatem nimic din Canonul Noului Testament și nici să adăugăm la el. Așa că azi, dacă Petru, botezat în apă, botezat cu Duhul Sfânt, pastor, ar fi prezent și s-ar lepăda de Domnul Isus, așa cum a făcut acum aproape 2000 de ani, trebuie să ținem cont de tot Noul Testament atunci când ne-am pronunța dacă l-am mai primi în comitet sau ca pastor. 

În Noul Testament, Dumnezeu, după căderea lui Petru, a pus reguli clare pentru slujitori: 


Degeaba încearcă unii și alții să-și ascundă păcatele sub experiența lui Petru. Pe oameni îi mai pot înșela, mulți, dar nu pe Dumnezeu!

Să nu lepădăm Cuvântul lui Dumnezeu fiindcă ne ducem la pierzare. Să ne luptăm pentru sfințenie și valorile lăsate de Dumnezeu!


Sportul de a critica și mustra pastori și preoți care trăiesc după firea pământească este NORMALITATE


A trata rău mesagerii lui Dumnezeu, care sunt cu adevărat mesagerii Lui, înseamnă răzvrătire împotriva lui Dumnezeu. 

Maria, sora lui Moise, Core, Datan și Abiram au plătit scump fiindcă s-au ridicat împotriva omului pus de Dumnezeu. E grav pentru cine atacă oamenii sfinți ai lui Dumnezeu.  Piatra se întoarce peste cel care o prăvălește. 

Există însă și slujitori falși, fățarnici, prefăcuți, oameni care au doar o formă de evlavie, oameni cu duhul lui Cain și ai lui Saul care vor să pozeze în slujitori sfinți dar faptele lor îi dau de gol. Trăiesc în păcate mari, atenție nu greșesc, trăiesc în păcate mari și sunt patroni peste păcat. A trata biblic mesagerii care vor să lase impresia că sunt ai lui Dumnezeu dar în fapt sunt ai firii pământești este o obligație pentru orice sfânt. 

        ...Și cum se face că tu cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine... 1 Samuel 2:29

    I-am spus ca vreau sa pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din pricina fărădelegii de care are cunoștință si prin care fiii lui s-au făcut vrednici de lepădat, fără ca el sa-i fi oprit. 1 Samuel 3:13

Eli știa cine sunt fiii lui. Știa că faptele lor îi descalifică pentru ca să fie preoți. Eli avea datoria și chiar obligația să nu-i mai lase să slujească lui Dumnezeu și să-i pedepsească pe fiii lui. Dar și-a iubit fiii mai mult decât pe Dumnezeu. Și-a cinstit fiii mai mult decât pe Dumnezeu. 

Fiii lui Eli erau preoți vrednici de lepădat. Dumnezeu l-a mustrat pe Eli fiindcă nu a practicat „sportul” de a-și critica aspru fiii care trăiau în păcate grele. Îndemnul și mustrarea sunt calea vieții. Eli nu și-a iubit fiii ca să-i aducă pe calea vieții. Dacă-i iubea nu-i lăsa să ajungă niște monștrii. Îi mustra aspru și chiar îi pedepsea. Dar nu și-a făcut datoria. Consecințele au fost peste orice așteptare: fiii uciși, chivotul luat de filisteni iar Eli a căzut, și-a zdrobit ceafa și a murit. 

De ce? Fiindcă Eli nu a avut anticorpi față de păcat, față de păcatul preoților. 

Nu a fost singurul preot mustrat de Dumnezeu fiindcă s-a făcut patron peste păcat necriticând fărădelegea. În Noul Testament „sportul” de a critica preoții fățarnici și ipocriți a fost ridicat la rang de excelență de Domnul Isus Hristos. Pilda samariteanului milostiv unde preotul este prezentat ca un mercenar fără pic de milă față de cel zdrobit de tâlhari este doar un exemplu.

Atunci când mustrăm sau corectăm pe cineva să nu o facem niciodată cu ură și dorință de răzbunare, cu spirit de superioritate și mândrie. Ci cu teamă de Dumnezeu dorind recuperarea. 

În afară de Dumnezeu toți slujitori sfinți avem nevoie de să fim criticați, mustrați și corectați, uneori și trebuie să acceptăm criticile întemeiate fiindcă îndemnul și mustrarea sunt calea vieții.  Tolerând păcatul, care poate veni prin unii slujitori sau poate fi acceptat de alții, devenim dușmani ai lui Dumnezeu. Trebuie să iubim mai degrabă mustrarea și pe omul care ne mustră decât pe lingușitorii care ne lasă pe calea pierzării, pe drumul spre iad. 

Cine fuge de critică și mustrare probabil ascunde păcate grele. Un slujitor al lui Dumnezeu nu ridică ziduri după care să se ascundă ca să nu fie criticat. El nu se ascunde fiindcă înainte de a-l vedea oamenii pe el în vede Dumnezeu. Dacă pe Domnul Isus l-au vânat și pe noi ne vor vâna. Dacă pe Domnul Isus l-au criticat și pe noi ne vor critica. Dacă pe Domnul l-au ucis și pe unii dintre noi ne vor omorî. Calea neprihănirii are pe ea multă suferință. 

Adevărul spus în dragoste este ca oxigenul. Dumnezeu ne poate mustra printr-o măgăriță, un om lumesc, printr-o lovitură, un proroc, un înger,  un slujitor sau cum găsește El cu cale.  Ferice de omul pe care-l mustră Domnul Isus Hristos și care acceptă mustrarea. 

Critica și mustrarea, repet, au scopul de a-l corecta pe cel afectat de păcat. Dacă păcatul din viața unui om, sau învățătura eretică pe care a dat-o, a ieșit în spațiul public, corectarea trebuie să fie în public pentru a arăta înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor că suntem atașați de valorile lui Dumnezeu și le apărăm, că iubim învățătura corectă și suntem împotriva ereziilor dar și pentru ca publicul nu creadă că erezia este normalitatea. 

duminică, 6 februarie 2022

Certificatul verde nu are nicio legătură cu sănătatea oamenilor, certificatul verde - agresiune împotriva umanității




Scriitorul Varujan Vosganian, fost ministru al economiei între decembrie 2012 și octombrie 2013, spune, pe baza unei comparații între situațiile din Israel și Palestina, că vaccinarea nu ajută în lupta cu virusul. El a spus că certificatul verde nu are nicio legătură cu sănătatea, „transformându-se într-o agresiune împotriva umanității”.

„Evoluțiile recente din Israel și comparația cu situația din Palestina arată că obsesia vaccinării obligatorii și a certificatului verde devine din ce în ce mai penibilă și ridicolă în același timp. Și tot mai clar apare că certificatul verde nu are nicio legătură cu sănătatea oamenilor, ci scopurile utilizării lui sunt cu totul altele, transformându-se într-o agresiune împotriva umanității.

Așadar. În Israel cel puțin 75% dintre adulți sunt vaccinați cu două doze și peste jumătate cu a treia doză. În aceste zile, Israel a bătut, de departe, toate recordurile din pandemie, atât la infectări, cât și la decese: 83 000 de infectări și 120 de decese la o populație de 9,2 milioane de locuitori. Ca să înțelegem gravitatea situației, să amintim că recordul precedent de infectări era de 11 000 (1 septembrie 2021) și, în ce privește decesele, punctul forte al Israelului era tocmai numărul mic de decese.

Prin comparație, numărul infectărilor, la o populație de 4,8 milioane de locuitori, este de zece ori mai mic. Iar decese, practic, nu se înregistrează (sunt doar câteva pe zi). Dacă ar fi după Fauci, Ursula, Arafat & comp, am putea crede că Palestina e copios vaccinată cu două și trei doze. Stupoare! Rata vaccinării cu două doze este de 30% din totalul populației iar cu boosterul sunt vaccinați… 0,1% dintre palestinieni!!!

În concluzie, În Israel jumătate din populație are doza a treia (un anumit procent chiar și doza a patra) și sunt bătute toate recordurile de infectări și decese. În Palestina nimeni nu s-a vaccinat cu doza a treia, infectările sunt de zece ori mai puține și nu moare mai nimeni.

Iar noi ne vânturăm cu certificatul verde, cei care nu-l au stau pe la uși în fața instituțiilor publice, se mulțumesc doar cu afișele teatrelor și cinematografelor, privesc pe geam pe cei care mănâncă la restaurant și merg în convoaie dirijate la alimentarele din Mall-uri. Planeta se tâmpește. Doamne, ajută-ne să nu ne tâmpim și noi!”, a scris, pe Facebook, Varujan Vosganian.


Sursa articol:

https://r3media.ro/varujan-vosganian-fost-ministru-al-economiei-certificatul-verde-nu-are-nicio-legatura-cu-sanatatea-oamenilor-o-agresiune-impotriva-umanitatii/?fbclid=IwAR0BekQnf_URw8b3lGc7f0jzj6iUmM_1UNlGWuEvwptlM8z4VMhYdCoCouE

miercuri, 2 februarie 2022

Metode comuniste de distrugere

 

                        wikipedia


Din cauza repunerii în mișcare a Bisericii Subterane, mă aflam în mare pericol de a fi din nou arestat. În acest moment, s-au oferit două organizații creștine, respectiv Misiunea Norvegiană pentru Evrei și Alianța Creștină Ebraică, să plătească Guvernului comunist uriașa sumă de 10.000 de dolari pentru a mă răscumpăra - de cinci ori mai mult decât suma plătită pentru un prizonier politic obișnuit. Acum eram liber să plec din țară. ... Înainte să plec am fost chemat de două ori la Securitate... Mi-au zis: „Mergi în lumea liberă și predică despre Domnul tău cât poftești, dar nu te lega de noi! Nu zice nici un cuvânt împotriva noastră! Îți spunem, pe față, ce plan avem, în cazul în care calci strâmb. În primul rând, pentru doar 1000 de dolari putem găsi un asasin care să te ucidă sau te putem răpi chiar noi.” Au adăugat: „Te putem distruge și din punct de vedere moral, răspândind o poveste despre tine și o tânără, despre un furt sau vreun vechi păcat din tinerețe. Occidentalii ăștia - mai ales americanii - sunt foarte ușor de convins”. 


        Richard Wurmbrand, Torturat pentru Cristos, Editura Vocea Martirilor, s.l, s.a. 

Nu regret că mi-am pierdut ani buni în închisoare - Richard Wurmbrand



Unul dintre pastori, pe nume Florescu, a fost schingiuit cu fier încins și cuțite. A fost bătut crunt. I-au aruncat șobolani înfometați printr-o țeavă, în celulă. Fiind nevoit să se apere, nu putea să doarmă. Cum ațipea o clipă, șobolanii îl atacau. 

A fost forțat să stea treaz zi și noapte, vreme de două săptămâni. Comuniștii își doreau să-l constrângă să-și trădeze frații, dar el a rezistat cu îndărătnicie. Într-un final, l-au adus pe fiul său, de paisprezece ani, la închisoare și au început să-l biciuiască în fața lui. Spuneau că vor continua să-l bată până când părintele le va spune ce vor ei să audă. Sărmanul om era pe jumătate nebun. A rezistat cât a putut, după care i-a spus fiului său, plângând: „Alexandru, trebuie să spun ce vor! Nu mai pot să te văd bătut!” Băiatul a răspuns: „Tată, nu-mi fă nedreptatea de a avea un trădător pe post de părinte. Împotrivește-te! Chiar dacă mă ucid, o să mor spunând cuvintele: Isus și Patria.” Comuniștii s-au năpustit plini de furie asupra băiatului și l-au omorât în bătaie. Pereții celulei erau plini de sânge. A murit rugându-se Domnului. 

Lupta noastră nu e dă împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva forțelor răului. Vedeam comunismul ca fiind o creație nu a omului, ci a diavolului. Este o forță spirituală - una a răului, care nu poate fi combătută decât cu o altă forță mai puternică: acea a Duhului lui Dumnezeu. 

Am făcut o înțelegere tacită: noi predicam, iar ei, în schimb, ne băteau. Noi eram fericiți că puteam predica, iar ei că ne pot bate, așa încât toată lumea era mulțumită. 

Ofițerul responsabil cu politica închisorii l-a chemat pe Matchevici și i-a arătat pachetul, spunând: „Aici sunt medicamentele care îți pot salva viața, dar, oficial, nu-ți este permis să primești nimic de la familie. Eu personal, aș dori să te ajut. Ești tânăr. Nu vreau să mori în închisoare. Ajută-mă ca să te pot ajuta, la rândul meu. Dă-mi informații despre ceilalți prizonieri, așa încât să pot justifica înaintea superiorilor mei de ce ți-am dat medicamentele.” Matchevici a răspus: „Nu vreau să rămân în viață și să-mi fie rușine ca, atunci când mă uit în oglindă, să zăresc fața unui trădător. Nu pot accepta așa ceva. Prefer să mor.” Ofițerul securist i-a strâns mâna și a adăugat: „Te felicit, nu mă așteptam la un alt răspuns din partea ta. Doresc să-ți fac o altă propunere. Unii dintre prizonieri au devenit deja informatorii noștri. Ei susțin că sunt comuniști, denunțându-vă pe voi. Joacă un rol dublu. Nu avem încredere în ei și am vrea să știm în ce măsură ne spun adevărul. Pentru voi, ei sunt trădători care vă fac foarte mult rău, informându-ne despre vorbele voastre și faptele voastre. Înțeleg că nu ai de gând să-ți trădezi camarazii. Dar dă-ne informații despre cei care vi se opun și, astfel, îți vei putea salva”. Matchevici a răspuns la fel de prompt ca prima oară: „Sunt un ucenic al lui Isus, Cel de la care am învățat să-mi iubesc dușmanii. Cei care ne trădează ne fam mult rău, într-adevăr, dar nu pot să le răspund cu aceeași monedă. Nu vă pot da nici un fel de informații cu privire la ei. Îmi este milă și mă rog pentru sufletul lor. Regret, dar nu doresc să am nici o legătură cu comuniștii.”... L-am văzut murind , preamărindu-l pe Dumnezeu. Dragostea a învins chiar și setea naturală de a fi viu. 

La fel ca dânsul, nici eu nu regret că mi-am pierdut ani buni în închisoare. Am văzut acolo lucruri extraordinare. Eu mă număr printre cei slabi și fără însemnătate, dar am avut prilejul de a întâlni niște oameni sfinți, eroi ai credinței, care i-au egalat pe creștinii primelor secole. Și-au dat cu bucurie viața pentru Cristos. Frumusețea spirituală a acestor oameni este de nedescris. 


     Richard Wurmbrand, Torturat pentru Cristos, Editura Vocea Martirilor, s.l, s.a. 


Să facem diferența între lupul cu blană de oaie și adevărata oaie - Richard Wurmbrand



Eram copleșit de tristețe când îmi comparam viața netrebnică cu sfințenia vieții lui Cristos. Vedeam limpede câtă diferență era între ura mea și dragostea Lui. Și cu toate acestea, m-a primit ca pe unul dintre ai Săi. 

Odată ce comuniștii au ajuns la putere, au folosit, cu mare îndemânare, mijloace de seducție specifice, în relație cu Biserica. Limbajul iubirii și cel al seducției sunt la fel. Asemănarea dintre un om, care își dorește o femeie ca nevastă, și unul care o dorește doar pentru o noapte, este că amândoi spun cuvintele „Te iubesc”. Isus ne învață să discernem limbajul seducției de cel al dragostei și să facem diferența între lupul cu blană de oaie și adevărata oaie. Din păcate, odată cu venirea Partidului Comunist, sute de preoți, pastori și misionari nu au știut să facă deosebirea între cele două glasuri. 

Pe rând, episcopi și preoți s-au ridicat și au declarat că între comunism și creștinism nu există diferențe, ba chiar, cele două pot coexista pașnic. Unul după altul, oameni ai credinței au ridicat în slăvi Partidul comunist și au asigurat noul guvern că Biserica le este profund loială. Eu și soția mea am fost prezenți la acel congres. Sabina mi-a spus: „Richard, ridică-te și spală rușinea asta de pe fața lui Cristos! Privește cum îl scuipă în față”. I-am răspuns: „Dacă fac asta, tu n-o să mai ai soț”. Ea a răspuns: „Un soț laș nici nu-mi doresc, să știi”. ... Între liderii protestanți și cei ortodocși se dezvoltase o concurență: cine  era mai loial partidului. ... Am participat la Congresul Baptiștilor din orașul Reșița. Un congres ținut sub steagul roșu și unde imnul Uniunii Sovietice era cântat solemn, de către toată lumea, stând în picioare. Președintele baptiștilor îl ridica în slăvi pe Stalin, considerându-l un mare învățător, care nu a făcut altceva decât să îndeplinească poruncile lui Dumnezeu. 

Aceleași condiții se regăsesc și azi în țările comuniste, printre înalții lideri creștini ai bisericilor oficiale. Cei care deveneau slujitori ai comuniștilor, și nu ai lui Cristos, începeau să îi ponegrească și să-i trădeze pe cei care nu îi imitau. 

Inițial, comuniștii au ademenit liderii bisericilor de partea lor, dar nu a durat mult până când aceștia s-au demascat. A început teroarea și foarte mulți au fost arestați. 


        Richard Wurmbrand, Torturat pentru Cristos, Editura Vocea Martirilor, s.l, s.a.