Din tâmpenie în tâmpenie. Începuturile Cultului Adventist!

 

"Eu nu îndrăznii să dau necredinţei niciun moment încurajare şi răspunsei repede: <<Nu am nici o îndoială că doctrina predicată de Miller este adevărul. Ce putere însoţeşte cuvintele sale! Ce convingere sălăşluişte în inima păcătosului>>".

        Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p. 28. 

  Ce doctrină avea domnul Miller, care era "adevărul" domnului Miller în care Ellen G. White credea cu toată inima?

  "Calcularea noastră a timpului profetic, era atît de simplă şi clară, încît chiar copiii o puteau pricepe. Începând dela data decretului regelui Persiei, găsit în Ezra 7, care fusese dat în anul 457 î. Hr. cei 2300 de ani din Daniel 8,14 se presupunea că se termină în anul 1843, ca urmare aşteptam ca la sfîrşitul acestui an să vină Domnul. Am fost întristaţi şi desamăgiţi cînd am văzut că tot anul trecu fărăca Mîntuitorul să fi venit. 

  La început nu se luase în seamă că dacă decretul n-a fost dat la sfârşitul anului 457 î. Hr. cei 2300 ani nu putau fi compleţi la sfîrşitul anului 1843. S-a statornicit însă că decretul fusese dat aproape de sfîrşitul anului 457 î. Hr. şi aceea perioadă profetică trebuie să atingă toamna anului 1844. ... Dumnezeu a încercat şi aprobat poporul Său, prin trecerea timpului în 1843. Greşala făcută în socotirea perioadelor profetice nu fusese descoperită imediat .... Învăţaţii declarau că domnul Miller avea dreptate în calcularea sa a timpului ... Speranţele noastre se concentrară acum asupra venirii Domnului în 1844. Acesta era şi timpul pentru solia celui de al doilea înger...  Însă timpul trecu din nou şi Hristos nu veni". 

    Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p.  39, 40, 41.

  Începuturile adventiştilor, Cultului Adventist, sunt jalnice. Nu a fost nici măcar unul care să cunoască Biblia la un nivel elementar. Dacă cunoşteau puţin Biblia ştiau că numai Dumnezeu ştie anul în care Hristos o să vină după Biserică.

  Ellen G. White, considerată un profet de către adventişti, nu ştiu dacă de toţi, nu a fost "luminată" să descopere duhul rătăcirii, duhul minciunii, duhul Diavolului, duhul care i-a dus în rătăcire. Ea, dimpotrivă, a ales să rămâne tare în "credinţa" ei! 

  Dumnezeu să aibă milă! 

   ^"Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl".                         

                                             Matei 24:36.

  P. S. Voi continua acest subiect pentru că "găurile" sunt multe!

Formele vor să distrugă FONDUL! Sabatul vs plinătatea Duhului Sfânt!

  Pentru unii a respecta Sabatul este mai important decât plinătatea Duhului Sfânt! În Noul Testament Sabatului nu i se acordă o importanţă capitală, cum ar vrea .... În Noul Testament accentul se pune pe mântuirea prin HAR şi pe umblarea prin DUHUL ca să putem să împlinim standardele lui Dumnezeu. De ce vor unii să distragă atenţia de la adevărata problemă a Bisericii: Biserica este Templul Duhului Sfânt! Azi, multe Biserici, nu mai sunt pline de Duhul Sfânt, unele nu au fost niciodată, pentru că problema de fond, problema capitală, este "înghiţită" de mărunţişuri. Dumnezeu să-i binecuvinteze pe cei care ţin Sabatul. Este încredinţarea lor. O respectăm dacă o fac spre slava Domnului. Dar să nu neglijăm fondul: nevoia de a stărui după Duhul Sfânt. 

 Dacă spuneţi că este o problemă că ţinem Duminica, o să vă cred,  când textul de mai jos o să fie şters de către Duhul Sfânt, care l-a dat! Nu vreau să enervez pe nimeni, dar există text scris care mie îmi  permite să fac diferenţă între zile.

 

   "Unul socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă; pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă; şi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu."             Romani 14:5-6 

Un început șchiop şi orb - Ellen G. White!

   Ellen G. White mărturisește în cartea scrisă de ea, Schițe din viața mea, faptul că a crezut o tâmpenie - că Domnul Isus o să vină în anul 1843. 

  

   Cuvintele ei:

   "Cu patru ani mai înainte, în drumul meu spre şcoală, ridicasem o bucată de hîrtie conţinând o dare de seamă despre un bărbat din Anglia, care propovăduia că pământul va fi mistuit de foc după vreo treizeci de ani de aici înainte. Eu luasem această hîrtie acasă şi o cetisem în familie. Meditînd asupra evenimentelor prezise, am fost cuprinsă de groază, timpul părîndu-mi atît de scurt pentru convertirea şi salvarea lumii. Micul paragraf după bucăţica aceia de hîrtie, făcuse o impresie atît de adîncă asupra minţii mele, încît aproape că nu mai putui dormi cîteva nopţi, rugîndu-mă incontinuu ca să fiu pregătită cînd va veni Isus. 

  Aflasem mai dinaite că înaintea venirii lui Hristos pe norii cerului avea să aibă loc o perioadă milenară, acum însă auzeam vestea încremenitoare că Hristos urma să vină în anul 1843, deci numai peste cîţiva ani". 

          Ellen G. White, Schiţe din viaţa mea, Editura Păzitorul adevărului, Suceava, p.   8-9.

    Este evident pentru cine cunoaşte puţin Biblia, Noul Testament, că Domnul Isus Hristos o să revină. Este un fapt cert. Problema este că NIMENI ÎN AFARĂ DE DUMNEZEU nu ştie ceasul când o să apară pe norii cerului Domnul nostru! Ellen G. White nu a avut cunoştinţe elementare din Sfânta Scriptură, cel puţin în tinereţe.

   ^"Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl".                         

                                             Matei 24:36.

 Vom vedea dacă a persistat în necunoaşterea Sfintelor Scripturi. 

A 46-a CONVENŢIE A BISERICILOR PENTICOSTALE ROMÂNE DIN STATELE UNITE ŞI CANADA!

  Un eveniment deosebit a avut loc: A 46-a CONVENŢIE A BISERICILOR  PENTICOSTALE ROMÂNE DIN STATELE UNITE ŞI CANADA. S-a încheiat ieri 1.09.2014! 

  Sănătoase şi bine organizate, în cea mai  mare parte, aceste convenţii ale penticostalilor români din Statele Unite ale Americii şi Canada au fost lăsat o mireasmă plăcută în sufletul celor care au participat la ele (nu sunt printre persoanele participante, dar am vorbit cu "cei care au văzut şi au pipăit").

  Fie ca aceste convenţii să se repete şi de fiecare dată copiii lui Dumnezeu să constate că s-au apropiat mai mult de cel Preaînalt!

 Cei care doresc să simtă puţin pulsul click aici: http://ropenti.com/

Acum este timpul nostru!

2 Petru 3:10-18.

    Există un timp, timpul tău. Există timpul când trebuie tu să vorbeşti. Există un timp  în care dacă taci eşti responsabil. Există un timp când orice iniţiativă sau orice tăcere are un preţ. Astăzi este timpul nostru!

 Petru împreună cu ceilalţi apostoli au avut timpul lor dar acum a venti timpul nostru ca să:

    Trăim imaculat (11,14). Într-o lume în care oamenii se târăsc în păcatele lor trăind potrivit poftelor lor, în această lume copilul lui Dumnezeu este chemat să trăiască aşa cum vrea Dumnezeu. Chemarea pocăitului și azi, în timpul nostru, în secolul XXI, este la o viață sfântă, evlavioasă, fără prihană, fără vină și având pace!

   Noe a conştientizat că a venit vremea lui ca să trăiască în neprihănire cu toate că lumea din jurul lui era o lume scufundată în mizeria păcatului[1]. Iov a fost şi a rămas neprihănit pentru vremea lui cu toate încercările astronomice care au lovit în fiinţa lui[2].  Lot cu toate că nu a făcut bine că s-a dus aproape de Sodoma şi Gomora totuşi, în ciuda acestei slăbiciuni a lui, el a rămas un neprihănit[3]. Petru a subliniat foarte exact paşii pe care TREBUIE să-i parcurgă omul sfânt  ca să rămână pe calea sfinţirii[4].

   Numai trăind imaculat ca efect al mântuirii primite prin credinţă omul va putea să aibă parte de Dumnezeu. Timpul lor, Noe, Iov, Lot, Petru  ..., a  fost! Acum este timpul nostru să umblăm pe cea mai nobilă cale!

 Fim conservatori (v.17). Pocăitul este chemat să nu se compromită sau să compromită adevărurile Bibliei ci să le conserve. Petru a spus clar (versetul 17) că nelegiuiții vor să-i târască pe copiii lui Dumnezeu în rătăcirea lor, rătăcire de la Adevăr, de la Sfânta Scriptură!

     Pavel, plin de Duhul Sfânt, fiind deplin conștient cât de grav este ca cineva să modifice Cuvântul a rostit un blestem teribil ca să-i descurajeze pe cei cu gânduri demonice[5]. Și vai mulți nu iau seama. Un alt blestem care stă să vină peste cei care vor ca să modifice standardele lui Dumnezeu, peste mulți a venit deja, este consemnat la Apocalipsa[6].  Dumnezeu încă din vechime s-a pronunţat pentru conservarea Cuvântului Lui[7].

    Astăzi Cuvântul este călcat în picioare de mulţi. În multe Biserici sunt păstoriţe, bijuterii, femei care nu se acoperă, nu mai e nevoie de lucrarea Duhului Sfânt, nu se mai predică împotriva lăcomiei, este blestemat cel care nu are,  stăruință după Duhul Sfânt este blamată ... Cuvântul lui Dumnezeu a fost înlocuit cu voia omului. Omul, cu multă viclenie şi din diferite motive şi-a ridicat voia mai sus decât voia lui Dumnezeu. Au „uitat” că Dumnezeu este conservator. Ştiu că acest cuvânt nu place multora dar asta este realitatea pe care o prezintă Scriptura. Acum e rândul nostru să apărăm Scripturile împotriva celor care cred că  Scripturile sunt o carte de desenat sau o bucată de plastelină.

   Aşteptăm pe Hristos (v. 10). Hristos revine. E o mare  problemă pentru cei care au făcut legământ cu Domnul în apa botezului şi care nu Îl aşteaptă să revină având plinătatea Duhului. Problema este că locul lui Hristos a fost luat de alte lucruri şi activităţi care le vor conduce pe persoanele respective direct la pierzare.

     Simeon l-a aşteptat pe Domnul([8]) şi cu toate acestea a murit. Ioan dorea venirea Domnului[9]. Venirea Lui este iminentă. Dar cu toate acestea pocăiţii nu-L mai doresc să revină. Sunt foarte puţini care conştientizează că acum e vremea noastră ca să-L aşteptăm pe Dumnezeul nostru având candela PLINĂ. Și foarte foarte puțini sunt convinși că Domnul o să vină în timpul generației noastre.

    Mai frumos decât să aştepţi ziua nunţii. Mai minunat decât aşteptarea primăverii. Mai splendid ca orice alt eveniment e momentul în care Biserica se va întâlni cu cel mai frumos OM: Isus Hristos.

    Acum e timpul nostru. Mă rog lui Dumnezeu ca generaţia noastră să poată să ofere celui ce este și vine, aproapelui, modelul unei vieţi imaculate, învăţătura Bibliei aşa cum a fost ea predicată de Domnul şi de către apostoli dar şi dorinţa înfocată de a striga MARANATA!

---

---

[1] Genesa 6:9.

[2] Iov 1.

[3]Petru 2:6-8.

[4]Petru 1:5-11.

[5] Galateni 1:6-10.

[6] Apcalipsa 22:18-19.

[7] Deuronom 4:2.

[8] Luca 2:25-30.

[9]Apocalipsa 22:20.

Urarea: "La multi ani!", degeaba!

Poză de la http://basilica.ro/

   "Un dar al tău pentru eternitate!" Sună frumos! Se vede bine! Problema este că nu numai veşnicia alături de Dumnezeu nu are capăt ci şi iadul tot etern este. Creştinii de azi, nu numai cei majoritari din România ci şi mulţi evanghelici, cred că multe (toate) dintre darurile lor sunt pentru eternitate (Împărăţia lui Dumnezeu) dar de fapt sunt pentru cealaltă "ţară" eternă - iad. 

  De multe ori Dumnezeu a fost ofensat, în perioada Vechiului Testament, de "darurile" poporului Său.  Oare azi nu este deranjat de slujirea din multe Case de Rugăciune? Pofta ochilor, iubirea lucrurilor din lume, muzică de mahala, fapte de ochii oamenilor, predici, bune, dar pornite dintr-un duh de  superioritate, competiţie, mândrie ...

      Să analizăm bine darurile noastre dacă ele chiar sunt pentru Cer sau, dimpotrivă, sunt pentru iad! Căci eterni suntem! Contează unde ne petrecem eternitatea!

Medici germani: "există viaţă după moarte"!

  O suită de doctori nemţi au descoperit o metodă, murdară, prin care au dovedit un fapt ştiut de orice cititor onest al Sfintei Scripturi: omul are suflet, viaţa nu se încheie la mormânt! 

  Nu ştiu pe cine încălzeşte acest studiu, oricum mulţi şi-au mai rotunjit conturile pe seama lui, pentru că scepticii tot necredincioşi rămân iar copiii lui Dumnezeu nu au nevoie de asemenea dovezi ca să creadă!

  Gălăgie pentru nimic ... şi la nemţi!

       Stirea o găsiţi aici: http://www.dcnews.ro/studiu-via-a-dupa-moarte-exista-afirma-cercetatorii-germani_452446.html

Institutul Teologic Penticostal - profesori, studenţi, angajaţi - "odinioară"!

Vali, Dorel şi Petrică - 10 ianuarie 2006

Subsemnatul şi Adi Vlad 04.02.2005

Cu Alin Cuc - 06.05.2005

Dan Olar 10.01.2006

Cu Petrică şi Beni - 16.12.2007

Petrică şi Ionuţ - 16.12.2007

Ovidiu Berce - Decembrie 2007

Tobias şi Cornel - 20.04.2005

Sala de computere.

Coraş Dorel.

Coraş Dorel şi Adi Vlad - 25.01.2008

Prânzul unui coleg "ascet".

Lucian Asan

Biblioteca

Adi Jurj şi Mihai Creţa

Gabi, Ovidiu, Marius şi ... colegi din al an.

Dani Cerna şi Ionuţ Danciu - 20.04.2005

Dani şi Ionuţ

Profesori - şi nu numai - decembrie 2007

Dorel Livanu cu Pop Florin

Cu Avram Niţu şi Boşteog S.

Lulciuc Claudiu.

Ivan Ruben

De la dreapta spre stânga: Dănuţ Mănăstireanu, Iacob C, Dănuţ Jemna, John Tipei ...

Emanuel Fedur şi Dorel Livanu

La pupitru preotul prof. Stelian Tofană

Iacob Coman - martie 2008

Ionuţ Chirodea

Marin Ciocan şi Iosif Borca

Cele mai bune bucătărese (fratele "Mario" nu e bucătar): surorile Tatiana şi Maricica

O parte dintre colegii de an

Coraş Dorel, concentrat, cu Ionuţ Chirodea

Pop Florin

Fratele Eugen Jugaru şi Dorel Coraş

Un prânz.

Sas Tobias şi Cornel Pânzariu, coleg din alt an.

Silviu

Sorin, coleg din alt an.

Un trup bolnav, două degete sănătoase şi zeci de milioane!

   

 poză luadă de pe www.eastdailyoffice.wordpress.com

  Povestea extraordinară a evreului devenit creştin, misionar în China, ulterior paralizat, care şi astăzi "atinge", cu doar două degete, zeci de milioane de creştini chinezi datorită efortului depus pentru a traduce Sfânta Scriptură, o găsiţi aici: http://semneletimpului.ro/we-like/povestea-misionarului-paralizat-care-a-tradus-biblia-in-chineza-cu-doua-degete.html.

Papa dărâmat de Martin Luther!

  În epoca lui Martin Luther cuvintele care urmează au avut un impact "atomic"! Poate că nouă astăzi nu ni se mai par atât de incisive, deşi sunt, dar atunci ele au avut un efect ca al unui cutremur!

 "De aceea, Sfinte Părinte, ar fi bine să nu-i mai asculţi pe cei care îţi picură vorbe dulci în urechi, zicînd că nu eşti om cu adevărat, ci asemănător lui Dumnezeu, care porunceşte şi dispune de toate. Căci una ca asta nu se va pomeni nicicînd şi n-o vei trăi nici tu. Tu eşti sluga tuturor slujilor lui Dumnezeu şi te afli într-o stare mai de primejdie şi mai nenorocită decît toţi trăitorii de pe pămînt. Nu te lăsa înşelat de cei ce se ţin în preajma ta, spunîndu-ţi cu făţărnicie că tu ai fi stăpînul lumii, lume care nu rabdă pe alt creştin, ci doar pe cel care îţi este supus; şi nu răbda nici pe cei care trăncănesc că tu ai avea putere în cer, în iad şi în purgatoriu, căci aceia îşi sunt duşmani şi încearcă să-ţi strice sufletul. Cum spune Isaia: Poporul meu iubit, cei care te laudă şi te ridică, aceia te înşeală. Se amăgesc toţi cei care îţi spun că tu ai fi deasupra conciliului şi a întregii creştinătăţi. Se amăgesc toţi cei care îţi dau doar ţie puterea de a tîlcui Scriptura."

            Martin Luther, Scrieri, vol. I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003, p. 149-150.

Ne prefacem că nu vedem o molimă letală: pornografia!

  Auzim, tot mai des, de tineri care slujesc în Casa lui Dumnezeu şi care trăiesc în curvie,  de pastori curvari, predicatori care au căzut în acest păcat ... 

  Stai şi te întrebi cum de se poate una ca asta? Slujitorul care predică, care se roagă pentru Cina Domnului, tânărul care cântă atât de minunat la chitară, face parte dintr-o "bandă" muzicală, tânăra care vizita bolnavii,  mulţi, cad în acest păcat groaznic atât de repede? Sau nu este un drum atât de scut până la curvie? În cele mai multe cazuri traseul care în final, un finat tragic, se încheie în Casa curviei trece şi pe la toroaca pornografiei. Încărcat de pofte creştinul" se duce ca BOUL, ca o oaie, la măcelărie! Totul porneşte de la ochi şi de la lipsa plinătăţii Duhului! Dacă ochiul vede lumină, în inimă lumină o să fie. Dacă ochiul vede păcat, pieirea este la "capătul tunelului"! Tunelul este foarte scurt!

  În Statele Unite ale Americii "54% dintre bărbații și 15% dintre femeile cu valori creștine admit că au vizionat materiale pornografice cel puțin o dată pe lună"(sursa aici).

  Pornografia este un pericol real în rândul tuturor copiilor lui Dumnezeu, indiferent de vârstă şi de loc, ţară!  Tinerii sunt mai expuşi pentru că ei petrec mai mult timp "navigând" pe internet, le au mai bine cu tehnologia, au mai mult timp liber şi mulţi au un anturaj dubios. Dar să nu ne ducă nimeni cu preşul spunând că în rândul celor trecuţi de vârsta tinereţii păcatul pornografiei nu face ravagii. Mulţi fraţi, care nu mai erau chiar tineri, pe vremea lui Ceauşescu, la lumina unui televizor obosit racordat la un aparat video urmăreau mizeriile, le aveau pe casete!  Oare azi ce fac?

  Păcatul acesta este devastator! Hristos Domnul a spus: 

^"Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui".

                                                              Matei 5:28. 

  Este preacurvar cel care păcătuieşte în inima şi mintea lui cu o femeie! Iar de la păcatul din inimă până la păcatul fizic mai este foarte puţin! Este grav căci ştim că în Iad vor fi aruncaţi şi curvarii, preacurvarii!

^"Afară sunt câinii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună!" 

                                                     Apocalipsa 22:15.  

  

  Predicatorii să predice Cuvântul curat în funcţie de nevoile poporului şi cu toţi să căutăm plinătatea Duhului! Atunci vom putea sta foarte departe de pornografie!  

Sunt creştin ... PENTICOSTAL!

   Sunt multe religii "creştine" azi! Fiecare se laudă cu punctele ei "tari"! Sunt aproape  1000 de ani de când Biserica condusă de Papa se luptă cu Răsăritul "creştin ca să-şi arate superioritatea! Argumenele fiecărei tabere sunt  verbale, "păreri"! Prea puţine sunt argumentele, discuţiile, contrele, argumentate numai cu Biblia! 

   Şi între Bisericile Evaghelice sunt diferenţe. Dacă nu ar exista perspectivele deosebite cu privire la "interpretarea" Sfintelor Scripturi, dacă nu ar avea fiecare Biserică Evanghelică punctele ei tari, cu siguranţă că nu ne-am numi baptişti, adventişti, penticostali etc. ci am avea doar o singură Biserică NEOPROTESTANTĂ!

   Nu ştiu alţii de ce sunt aşa cum sunt eu ştiu de ce sunt penticostal! Îi dau laudă Domnului Hristos pentru că am descoperit Biserica Penticostală. Nu toţi care sunt în Casele de Rugăciune unde se strânge Biserica Penticostală sunt penticostali. Nu mă identific nu mulţi care se numesc penticostali, dar mă bucur de creştinii care cred în Hristos care a murit, este VIU şi s-a înălţat la Tatăl ca să Îl trimită pe Duhul Sfânt, mă bucur de creştinii care cred lucrarea Duhului Sfânt, cred minunile lui Dumnezeu, caută darurile Duhului Sfânt, cer plinătatea Duhului, se luptă să se sfinţească, îşi dau silinţele ca să se curăţească de vasele de ocară ...! Aceştia sunt penticostalii. Ei umblă pe calea strâmtă! Iubesc! Sunt apostolici!

  De ce sunt penticostal? Şi pentru asta - vă rog mult urmăriţi materialul: 

 https://www.youtube.com/watch?v=PBV8V0nWAOM