vineri, 23 ianuarie 2015

Nu mâine, azi ... păcăiește-te! David Wilkerson


Pocăință de toate gunoaiele: rock, tv, ... . mesaj de David Wilkerson


Mai adă Doamne acele vremuri


Mierea de albine ... ajută!

www.anunturi.agrobiznes.md
Mierea poate fi folosita in diverse scopuri:
 
- ca pansament pentru accelerarea vindecarii cauzata de leziuni 

tisulare;

- amestecul in cantitati egale de suc de ghimbir si miere este un bun expectorant;

 
- mirea ajuta la tratarea racelilor, tusei, durerilor in gat si secretilor nazale;

 
- pentru tratarea astmului bronsic, se amesteca o jumatate de gram de praf de piper negru cu un amestec de miere si suc de ghimbir. Se va bea de cateva ori pe zi;


- mierea poate calma si incuraja vindecarea ranilor din gura sau vagin;


- are efect hidratant si poate fi folosita pentru sanatate pielii ca masca naturala revitalizanta;

 
- consumul unor cantitati mici de miere, va va face imuni la alergiile sezoniere la polen;

 
- pentru imbunatatirea vederii se amesteca miere cu suc de morcovi. Se va consuma cu o ora inainte de masa, dimineata;


- pentru purificarea sangelui, se va amesteca un pahar de apa calda cu una sau doua lingurite de miere si o lingurita de suc de lamaie
. Preparatul se va bea zilnic, inainte de a merge la toaleta. Va reduce cantitatea de grasimi din organism si va curata intestinele;

- mierea naturala determina o crestere mai mica a valorilor de zahar din sange decat zaharurile rafinate, mai ales in cazul persoanelor cu diabet zaharat de tip II. Putina miere neprelucrata poate fi adaugata in bauturile bolnavilor de diabet zaharat de tip II, atunci cand apare pofta de alimente sau bauturi dulci.


Sursa: 

Vaccinarea - un pericol care poate să fie chiar fatal

Medicii spun ca in mod normal, nu ar fi trebuit sa apara ameteli si stari de lesin, iar cei de la Directia de Sanatate Publica cred ca ar fi vorba despre o reactie emotionala. Insa si dintr-o comuna din Bacau, 18 elevi care au facut acelasi vaccin s-au simtit rau.
Parintii celor 18 copii din Bacau spun ca, imediat ce li s-a administrat vaccinul impotriva difteriei si tetanosului, au acuzat stari de voma, ameteli, frisoane si o amorteala a bratului in care s-a facut injectia.
Copiii, elevi in clasa a VIII-a, au fost internati de urgenta in spital. "Sunt manifestari usoare, locale. De la acest vaccin, este o reactie alergica, emotionala", a explicat dr. Adrian Branzaniuc director medical Spitalul Municipal Onesti.
Interal aici: 
P. S. Lui Levi nu i-am făcut toate vaccinurile. Avem mai mulți prieteni, cunoștințe, care nu și-au vaccinat copiii, cel puțin nu cu toate vaccinurile prevăzute de medici.  Copiii sunt foarte sănătoși. 

Mândrii și smeriții ... nestemate

www.resursecrestine.ro
  • Dorinţa de a fi lăudat este începutul pieirii. ( proverb arab)
  • Dacă vă întâlniţi cu oameni care vă laudă; aruncaţi-le cu praf în faţă. (arab)
  • Dacă pretinde că e leu de ce latră atât? (arab)
  • Ţine minte fapta bună care ţi s-a făcut demult şi uită fapta bună pe care ai făcut-o curând. (arab)
  • Moartea unei fapte bune este a vorbi despre ea. (arab!
  • Nu există însuşire mai frumoasă ca modestia. (arab)
  • Frunzele veştede nu urâţesc arborele frumos. (arab)
  • Cununa bărbăţiei este modestia. (arab)
  • E câte un soi de laudă mai urâtă decât ocara. (armean)
  • Măgarul lăudat se împotmoleşte în noroi. (armean)
  • Cui i-am zis că mi-e drag ca ochii din cap, mi-a scos ochii. (armean)
  • Când intri în turmă, sărută fruntea măgarului. (armean)
  • Vulpea fudulă cade cu toate picioarele în cursă. (armean)
  • Înţeleptul nu se întristează că nu e cunoscut de oameni, el se întristează că nu cunoaşte oamenii. (chinez)
  • Nu te face frumoasă cu cerceii alteia; dacă ţi se vor smulge cerceii, îţi vei pierde şi urechile! (chinez)
  • Noroiul ascunde rubinul dar nu-l poate murdări. (chinez)
  • Numai cu ochii altora îţi poţi vedea cu adevărat defectele. (chinez)
  • În copacul înalt vântul bate mai puternic. (chinez)
  • Dacă obţii onoruri, gândeşte-te la ruşine; dacă eşti sănătos, gândeşte-te la durere. (chinez)
  • Cine contează pe forţa sa nu obţine totdeauna victoria; când arborele ajunge puternic, atunci este doborât. (chinez)
  • Cine mă laudă îmi este duşman; cine mă dojeneşte mă învaţă. (chinez)
  • Cine îşi dă averea pentru a dobândi o dregătorie va ajunge să doarmă în drum. (egiptean)
  • Chiar dacă tu eşti vânt nu uita că uraganul este mai puternic decât tine. (egiptean)
  • Atunci când calci pe coada altuia, crezi că stai pe vată; când altul te calcă pe coadă, ţipi si-l ocărăşti. (indian)
  • În satul cu capre behăie; în satul cu bivoli, mugeşte. (indian)
  • Mai bine să fii furnică şi să mănânci zahăr, decât să fii elefant şi să mănânci lemne. (indian)
  • Toate statuile de zei au paie înăuntru. (indian)
  • Să nu lauzi în faţă, să nu bârfeşti în spate. (indian)
  • Sita îi spune acului: “Ai o gaură în coadă”. (indian)
  • Aurul nu face zgomotul pe care-l face arama. (indian)
  • Dacă vrei să presari ghimpi pe drumul altuia, ai grijă să umbli încălţat. (indian)
  • Omul bun vede binele peste tot; omul rău – nicăieri. (indian)
  • Cine se arată prea plin de el e gol pe dinăuntru. (indochina)
  • Într-o rochie frumoasă şi maimuţa este atrăgătoare. (japonez)
  • Zăpada nu rupe niciodată ramurile sălciei. (japonez)
  • Aurul şi în gunoi străluceşte. (japonez)
  • Şi maimuţa mai cade din copac. (japonez)
  • Oceanul nu dispreţuieşte nici cele mai mici râuri. (japonez)
  • Să nu râdă frunza de sus când cade frunza de jos. (malaez)
  • Cu cât spicul de orez are mai multe boabe, cu atât se apleacă mai mult; cu cât este mai gol, cu atât stă mai ridicat. (malaez)
  • În ce loc ar putea fi fericit cel care nu e preocupat decât de el însuşi? (malaez)
  • Toba face mult zgomot fără să ştie că este goală pe dinăuntru. (malaez)
  • Politeţea este o monedă care îl îmbogăţeşte nu pe cel care o primeşte, ci pe cel care o cheltuieşte. (persan)
  • Şi un voinic poate să cadă la pământ din pricina unei coji de pepene. (persan)
  • Aşează-te acolo de unde să nu te scoale nimeni. (persan)
  • Cine se place pe sine nu poate să-i placă pe alţii. (turc)
  • Chiar dacă lemnul este strâmb, focul tot drept iese. (turc)
  • Un cui salvează o potcoavă; o potcoavă salvează un cal. (turc)
  • Un salut respectuos face o plăcere deosebită. (turc)
  • Cheia mică descuie uşa mare. (turc)
  • Nu e o ruşine să nu ştii, e ruşine să nu întrebi. (turc)
  • Cireaşa a făcut viermi fiindcă prea se mândrea cu frumuseţea ei. (turc)
  • Broasca ţestoasă spuse privindu-şi carapacea: “Ce palat mare am eu!” (turc)
  • Cel mai bine pentru înţelept este să nu pară înţelept. (Eschil)
  • Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăţi din cauza ambiţiei. (Aristotel)
  • Uitarea defectelor proprii dă naştere la îndrăzneală. (Democrit)
  • Eu cred că cel căruia i se face un bine este dator să-şi aducă aminte toată viaţa; iar cel care-l face, să-l uite îndată, dacă vor, unul să facă o faptă lăudabilă iar celălalt să nu săvârşească o faptă vrednică de un om mic la suflet; iar a aminti şi a vorbi de propriile servicii este aproape la fel ca a le reproşa. (Demostene)
  • Înşişi filozofii pun numele lor chiar pe operele în care tratează despre dispreţul gloriei. (Cicero)
  • E la fel de periculos să-i dai unuia ce şi-a ieşit din minţi o sabie, ca şi unui ticălos puterea. (Euripide)
  • Nimeni nu-i în stare să se ridice prin el însuşi: trebuie să-i întindă mâna cineva, să-l scoată cineva. (Seneca)
  • Pe noi ne pot ajuta nu numai cei care sunt, dar şi cei care au fost. (Seneca)
·        Dacă ai învăţat să asculţi, te vei pricepe să comanzi. (Solon)

  • Dorinţa de glorie este ultima pe care o leapădă chiar şi înţelepţii. (Tacit)
  • Coţofanele nu trebuie să se ia la întrecere cu privighetorile. (Teocrit)
  • Nu există lucru cât de uşor, care să nu fie greu, dacă-l faci fără voie. (Terentius)
  • Faima este asemenea unui râu care susţine lucruri uşoare şi umflate, dar îneacă lucruri grele şi solide. (Bacon)
  • Aşa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decretează că este greşeală sau nebunie. (Balzac)
  • Când un vultur se prăbuşeşte, cine ştie în ce văgăună se va opri; tot aşa, prăbuşirea unui om mare se măsoară după înălţimea unde ajunsese. (Balzac)
  • Nu este nevoie decât de o linguşeală ca să ne treacă durerea de cap. (Balzac)
  • Când orgoliu conduce căruţa, tot drumul are numai gropi şi hârtoape.. (Bisanne de Soleil)
  • Când un om neînsemnat ajunge la o situaţie înaltă, el se prăbuşeşte uşor. (Dandin)
  • Popularitatea e ca şi vântul; te ridică în sus, dar nu te menţine la înălţime. (Félicité Lamennais)
  • Mulţi suportă cu uşurinţă munci grele, când nu sunt constrânşi, munci care li s-ar părea penibile, dacă ar fi siliţi să le facă. (Freidank)
  • Niciodată nu suntem mai îndepărtaţi de scopul dorinţelor noastre, decât atunci când ne închipuim că-l posedăm. (Goethe)
  • Cine îmi suportă greşelile devine stăpânul meu, chiar dacă îmi este servitor. (Goethe)
  • Cel mai mare Străin pe lumea aceasta a fost acela care a venit s-o mântuiască. (Goldsmith)
  • Oriunde e geniu, acolo-i (şi) mândrie. (Goldsmith)
  • Unii ar fi înţelepţi dacă n-ar crede că sunt. (Gracian)
  • Orgoliul este în noi ca o fortăreaţă a răului. (Hugo)
  • Falsa modestie este ultimul rafinament al vanităţii. (La Bruyere)
  • Amorul propriu este cel mai mare dintre toţi linguşitorii. (La Rochefoucauld)
  • De regulă, este mai bine să meriţi cinstirea fără să o capeţi decât să te bucuri de ea fără să o meriţi. (M. Twain)
  • Trufaşul nu poate fi recunoscător; el crede totdeauna că a meritat mai mult. (Nicolae Iorga)
  • Cine face totdeauna ce vrea, face rareori ceea ce trebuie. (Oxenstierna)
  • Ambiţia oricărui om se umflă pe măsură ce-i creşte puterea. (Oxenstierna)

Erwin Lutzer - Cum sa te retragi din lucrare in mod intelept

Retragerea din slujire poate fi în rușine și păcat sau în integritate.
Tu alegi!

Credit photo by 

Intr-o perioadă în care site-urile și bloggurile se întrec în a prezenta scandaluri cu pastori, can-canuri și "știri creștine"  pescuind like-uri și cerșind ratting cu câte un pastor (fie el teleevanghelist, fie șarlatan,impostor, escroc financiar) care a căzut în imoralitate sexuală, sau compromis financiar ori abuz de putere sau delapidare de fonduri ,doresc sa va transmit un articol pozitiv despre cum Dumnezeu isi cheama in linia a doua pe cei pe care i-a slefuit,modelat si prelucrat ceva ani prin Cuvantul si Duhul Sau.

O astfel de persoana integra a fost pastorul american Adrian Rogers care cu integritate si o viata evlavioasa si-a incheiat misiunea pe acest pamant in 15 nov/2005. Despre el se poate spune ca intra cu usurinta in categoria "Asa Da!".

Recent am urmarit aici un anunt din 4 ianuarie 2015 al pastorului Erwin Lutzer din Chicago-Biserica Moody si m-am bucurat sa vad ca mai exista slujitori reali ai Scripturii care inteleg si se sincronizeaza cu planul lui Dumnezeu si stiu sa se retraga cu eleganta si cinste.

E urât să fi considerat in comunitate un mic brontozaur care inca mai sfâșie din dinti ca doreste la pupitru, la amvon pentru cateva grame de popularitate si ca inca se mai crede in putere ca are pasiune sa castige suflete pentru Christos. Cateodata astfel de exemplare nu mai au demult nimic de spus, de zis, sau de aratat altora din Scriptura. Mai mare influenta ar avea daca s-ar ocupa de suflete prin consiliere, sau rugaciune si post, vizite pastorale, consolidarea si incurajarea unui viitor pastor.

In dese randuri sunt intrebat de unde imi alimentez eu sufletul, de unde ma conectez si care este puțul-din care mă adăp spiritual. Binenteles ca suprematia o detine Christos si Cuvantul Sau.

Insa tendinta mea este sa fie una defensiva având in vedere ca in marea majoritate a cazurilor- titanii - sau pastorii, predicatorii celebrii de azi sunt lipiti de scandaluri (fie cad intr-o erezie, fie in adulter, fie in datorii imense financiare) si atunci ezit sa dau vreun nume contemporan, pentru ca nu sti ce rezerva ziua de maine.
“ Mai bun este sfarsitul unui lucru, decat inceputul lui.” [Eclesiastul 7:8]
Si prefer sa le dau exemple de puritani, de martiri,de reformatori, de sfinti care au putrezit prin inchisori sau care au fost persecutati pentru credinta, care acum sunt sub 2-3 metri in pamant - si nimeni nu mai are ce sa le reproseze.

Biblic este si responsabilitatea noastra de a nu deveni fani sau simpatizanti ai unui alt muritor ca si noi, de a nu venera si construi piedestale temporare care oricum vor fi distruse de Slava lui Christos (vorba lui Andrei Croitoru) - "sa nu fim legati prin cordon ombilical de nici un om", care oricand ar putea sa dea cu nasul de asfalt si Diavolul sa se foloseasca de slabiciunile sale pentru a incerca sa distruga reputatia, marturia si Numele lui Dumnezeu.

Insa indiferent cat de multi slujitori reuseste Diavolul sa ispiteasca si opreasca de pe calea propovaduirii Evangheliei- Dumnezeu ramane acelasi- neschimbat -Glorios si Sfant.

Cu toate acestea la recomandarile unor oameni nascuti din nou, pastori maturi am citit cu drag si eu cartile anumitor pastori in viata, precum Warren Wiersbe prin seriile lui "Fii Credincios, Fii Matur, si comentariile sale pe VT si NT, sau Adrian Rogers, sau la noi in tara Beniamin Faragau.

Erwin Lutzer- ramane si el in galeria eroilor mei care l-au urmat indeaproape pe Domnul atat in predicare,cat si in umblarea lui practica.Pentru mine cartea "Cine esti tu ca sa judeci" m-a ajutat foarte mult sa imi folosesc discernamantul spiritual si sa pot deosebi un invatator biblic de unul fals si altele.

Am apreciat mereu acei slujitori care s-au asezat sub Scriptura si nu s-au pus ei peste Scriptura; care inalta persoana lui Christos respectand revelatia, necesitatea, claritatea, ineranta, infailibilitatea, inspiratia, iluminarea, canonicitatea,autoritatea, suficienta si finalitatea Scripturii- nemaifiind nevoiti sa propage propriile idei, fantezii,imaginatia lor.

Tu,cum ai dori sa iti sfarsesti alergarea, lucrarea,misiunea,jobul tau?
In rusine sau integritate?


Mai multe resurse traduse in limba romana gasiti aici.

Redau un scurt mesaj al lui Erwin Lutzer catre slujitori :

1. Rugaciunea este mai importanta decat predicarea
Trebuie sa-ti pazesti timpul de rugaciune, chiar mai mult decat timpul de studiu. Daca esti fortat sa alegi dintre cele doua, fa din rugaciune prioritate. Rugaciunea nu este pregatire pentru lucrare, este lucrarea! Daca viata ta de rugaciune este mediocra sau inconsecventa, trebuie sa-ti pui timp deoparte pentru rugaciune.

2. Predicarea este mai importanta decat administrarea
Foarte multi pastori petrec foarte mult timp in managementul bisericii, ramanand cu foarte putin timp pentru studiu si reflectie.Comitetele sunt necesare. Chiar si mai importanta este viziunea si abilitatea de a duce biserica in directia potrivita.Dar lucrarea cu Cuvantul are cel mai mare impact.

3.Familia este mai importanta decat congregatia
Exista , la pastori o puternica inclinatie de a fi preocupati de nevoile adunarii asa de mult ca uneori isi neglijeaza familia. Ispita de a ceda presiunilor externe si de a cauta sa implinesti toate asteptarile celorlati duc la neglijarea copiilor si sotiei. Timpul impreuna cu familia la o inghetata poate fi mai important decat cine stie ce intalnire si discutii financiare ale bisericii. Familia este mai importanta decat cei care-ti platesc salariu, indiferent de domeniul in care lucrezi.

4. Credinciosia este mai importanta decat competitia
Cand te compari cu altii este usor sa devii descurajat. Biruieste duhul de comparatie si bucura-te de succesele altor lucratori. Cand vei fi multumit cu partea ta de lucrare vei gasi implinire si satisfactie

5. Dragostea este mai importanta decat abilitatea
Clar, nu poti lucra fara darurile care te califica pentru slujire. Trebuie sa cunosti Cuvantul si sa fii capabil sa-l comunici. Si trebuie sa ai indemanari de lider si talent in a lucra cu oamenii.Dar apostolul Pavel ne atentioneaza ca toate darurile si indemanarile si abilitatile nu sunt nimic, daca sunt lipsite de dragoste. Chiar si cea mai buna invatatura biblica nu schimba vieti daca nu este filtrata printr-o personalitate umpluta de dragoste.

Sursa: 

http://nazireat4him.blogspot.ro/2015/01/erwin-lutzer-cum-sa-te-retragi-din.html

Depozitarul lui Dumnezeu: Erwin Lutzer - Cum sa te retragi din lucrare in mo...

Depozitarul lui Dumnezeu: Erwin Lutzer - Cum sa te retragi din lucrare in mo...: Retragerea din slujire poate fi în rușine și păcat sau în integritate. Tu alegi! Credit photo by  Intr-o perioadă în care site-ur...

Aviz reducționiștilor care fac din Evanghelie numai iubire


  •  Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. 
  •  Matei 23:23

  Unii, foarte mulți în ultima vreme, reduc Evanghelia numai la dragostea de semeni, ăștia sunt reducționiștii, oamenii cu toporul, cu forfeca, mânuitori ai satârului care taie din Evanghelie după bunul lor plac. Pentru ei nu contează decât să-ți iubești aproapele restul este balast, umplutură, în plus. Sunt cei care vor să se învârtă cu barca pe lac pentru că nu acceptă două vâsle. Ei nu vor înaintarea ci numai să facă puțină mișcare și pentru că se mișcă, se învârt, sunt foarte vocali, iubitori. 
  Evanghelia este o sumă de învățături care sunt încununate de două: 

  •  Isus i-a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.”Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” Matei 22:37-39. 

  Evanghelia nu înseamnă numai aceste două porunci. Ele sunt de căpătâi dar a reduce Biblia numai la porunca iubirii fără celelalte învățături, porunci, principii divine este ca și cum ai vrea să pui geamuri la o construcție care nu există. Este ca și cum ai vrea să mergi cu o mașină fără roți. Nu este suficient să ai numai motorul ca să mergi dacă nu ai și roțile. Nu se poate așa ceva. La fel nu se  poate să comprimi învățătura Sfintelor Scripturi numai la aceste două porunci. În capitolul 23 din Evanghelia după Matei Domnul Isus le-a spus ucenicilor: 

Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac.

 Unii ar vrea ca Evanghelia să nu însemne și reguli, porunci, fuga de lume, de materialism, plinătatea Duhului ... dar spre nenorocirea lor Hristos Domnul nu i-a împiedicat pe farisei să de-a zeciuială din izmă, mărar și chimen. Nu le-a spus: voi faceți lucrurile mici, neimportante care nu contează, renunțați la a le mai face. Nu! Domnul Hristos i-a mustrat pentru că le făceau numai pe cele mici dar mila, dragostea și dreptatea, auziți dreptatea, nu le practicau.  Ei vâsleau numai cu o vâslă. Cu cealaltă este adevărat dar aveau numai una. Ca să existe înaintare trebuie să avem ambele vâsle: și poruncile de căpătâi dar și cele ”mărunte”. 
  Azi cei care vorbesc numai de dragoste sunt în situația fariseilor, sunt farisei. Ei au ”uitat” dragostea și dreptatea. Dragostea față de Hristos și împlinirea cuvintelor Sale, și a celor care multora li se par mici, mărunte, acoperirea capului, zeciuială, vopsele, cercei, duhul lumii ... și, totodată, nu sunt drepți, exact ca și fariserii, pentru că se raportează cu părtinire la Evanghelie, iau doar ceea ce le convine lor! 

  Dumnezeu să ne dea putere să împlinim tot ceea ce este scris nouă dar și reducționiștilor! Să renunțăm la forfecă!

P. S. Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! - Galateni 1:8. 

joi, 22 ianuarie 2015

Meseria de slujitor - mercenarii amvoanelor

justinpeter.wordpress.com

  Sunt de acord și încurajez ca slujitorii să fie remunerați de către Biserică astfel încât să se poată ocupa numai de cele sfinte la fel ca și preoții din Israelul din perioada Vechiului Testament, dacă există posibilitate. Dar în același timp există mai multe riscuri atunci când slujitorul este remunerat de către comunitate sau din altă parte: 

  1. Riscul de-a deveni un robot  sau riscul de-a sluji pentru a-și primi salariul. Slujitorul niciodată nu trebuie să slujească pentru ca să fie pletit, nu! Dar el trebuie să fie plătit pentru că slujește, dacă se poate. Când slujitorul face lucrarea lui Dumnezeu pentru bani, pentru plată, pentru salariu el nu mai este slujitorul lui Dumnezeu ci este un robot, o ființă fără inimă, el a încetat să mai fie ucenicul lui Hristos ci este robul lui Mamona. Slujirea trebuie să pornească din inimă și ea trebuie să fie făcută cu dragoste, cu jertfă nicidecum din duhul bișnițarului! Știu cazuri de ”slujitori” care îi ridică în picioare pe enoriași ca să poată să introducă mâna cât mai adânc în buzunare! Nu vorbesc de slujitorii care au motivat Biserica să dea pentru a ajuta lucrarea lui Dumnezeu căci și Pavel a îndemnat foarte insistent Biserica din Corint ca să dea ... vorbesc de cei care se ajută pe ei înșiși prin aceste ritualuri de îmbogățire numite colecte pe care le fac pentru burta și confortul lor.

  2. Riscul de-a deveni un televizor! Dacă slujitorul nu mai știe să facă și altceva în afară de a predica se poate găsi într-un mare pericol. Există riscul ca el să devină un aparat nicidecum un ucenic care face, se deplasează,  transpiră,  vizitează,  pune mâna pe ciocan ... Există riscul ca acest tip de slujitor televizor, care știe numai să vorbească, și poate să vorbească de nota 10 cu felicitări,  să cadă în păcate mari iar el  să nu mai știe să facă și altceva ca să trăiască decât să vorbească. Ce o să facă în continuare dacă el nu știe altceva? O să facă numai ceea ce știe. Nu o să renunțe la postul lui pentru că nu mai este apt să ducă mesajul Evangheliei, dacă a căzut în păcate mari,  și o să-i tragă de partea lui pe cei care-l cred și el o să le fie televizor, telenovelă, serial iar ei o să-și plătească abonamentul astfel încât actorul să trăiască bine. Încurajez pe orice slujitor pentru binele lucrării și al lui să aibă  o meserie, orice ... chiar dacă o perioadă o să fie plătit de enoriași lucrurile se pot strica și mai mult decât atât este mai ferice  să  dai decât să primești!

  3.  Riscul de-a deveni brichetă. Slujitorul care este plătit poate ajunge să slujască numai cât timp i se dă leafa. Când nu mai este putere financiară, că sunt multe cazuri când nu s-a mai putut, se ofilește, pălește, se usucă, se evapor, își caută Biserică în altă parte și dacă i se oferă oriunde aiurea pe bani buni să vezi ce plin de râvnă este, înverzește. Asemenea unei brichete funcționează cât timp are gaz. Slujește cât timp are bani. Bine ar fi ca să avem fiecare meseria noastră ca să nu ne legăm și condiționăm slujirea de ”gaz”. 

  4. Riscul de-a deveni marionetă. Când altul dă banul poți ajunge dacă nu ești înrădăcinat bine în Hristos să ”joci” după cum ”cântă” unii nu Unul! Câți nu mai predică toată Evanghelia pentru că  dacă cumva depășesc ”limitele” devin fanatici, conservatori, înguști și se trezesc cu sold zero în cont! Au ajuns marionete! Oameni preș pentru alții nicidecum slujitori care împart drept Cuvântul Adevărului! 

  În concluzie pot să spun: bine este ca orice slujitor să aibă o meserie a lui și dacă situația o impune să apeleze la ea, renunțând la salariu dat de comunitate sau primit din altă parte, ca să poată să rămână om al lui Dumnezeu care nu strică Evanghelia lui Dumnezeu cum fac cei mai mulți spre pierzarea lor și a celor care-i urmează!

Toni Greblă, judecător CCR ... imaculat cu un așa fin


miercuri, 21 ianuarie 2015

Limba ... tăcerea ... vorbele ... minciuna ... adevărul ... NESTEMATE

  • Omul cel mai stăpân pe sine este acela care poate să păstreze tainele. (arab)
  • Cine se grăbeşte să răspundă gândeşte puţin. (arab)
  • Struneşte-ţi limba pentru a-ţi păstra trupul nevătămat. (arab)
  • Limba este o fiară; dacă-i dai drumul te sfâşie. (arab)
  • Limba este calul tău; dacă o struneşti te va menţine în şa, dacă nu, te va trânti. (arab)
  • A fost scuipat capul unui peşte şi el a spus: “Marea întreagă nu a putut să mă spele!” (arab)
  • Lătratul câinelui nu opreşte norii. (arab)
  • Acela care ascultă este părtaş cu cel care vorbeşte de rău. (arab)
  • Cel care trece oamenii prin ciur va fi trecut de ei prin sită. (arab)
  • Nenorocirea omului este între fălcile lui. (arab)
  • Dacă asculţi, foloseşti tu; dacă vorbeşti, se folosesc alţii. (arab)
  • Dacă eşti întrebat: “Ai văzut un măgar alb?” răspunde: “N-am văzut nici negru nici alb”. (arab)
  • Boala vorbirii este minciuna. (arab)
  • Celui recunoscut pentru sinceritatea sa îi este crezută şi minciuna pe când cel mincinos nu e crezut nici când spune adevărul. (arab)
  • Limba este tălmaciul inimii. (arab)
  • Aruncă noroi pe zid, dacă nu se lipeşte, va lăsa totuşi urme. (arab)
  • Cine vrea să spună adevărul să iasă în afara oraşului. (arab)
  • Cuvântul oprit între buze e sclavul tău; cuvântul pronunţat fără rost e stăpânul tău. (arab)
  • Arborele tăcerii poartă fructele păcii. (arab)
  • Ceea ce salvează lumea este tăcerea celor insultaţi. (arab)
  • Destinul pune două degete pe ochii omului, două pe urechile lui şi pe al cincilea pe buzele lui spunându-i: “Taci!” (arab)
  • Tăcerea e sora amabilităţii. (arab)
  • Limbă amuţită, viaţă liniştită. (armean)
  • Decât să deschizi gura, deschide mai bine ochii. (armean)
  • Vorba atât timp cât îţi este în gură e a ta; când ţi-a ieşit din gură, nu mai e a ta. (armean)
  • Peştele se prinde cu năvodul, omul cu vorba. (armean)
  • Celui care spune adevărul dă-i un cal pentru a se putea salva după ce l-a spus. (armean)
  • Adevărul trebuie rostit uneori în glumă. (armean)
  • Limba nepriceputului întotdeauna este lungă. (armean)
  • Cu cât este mai multă lume adunată, cu atât e mai multă bârfă. (chinez)
  • Cine se culcă bârfind se scoală calomniat. (chinez)
  • Tăcerea e prietenul care nu te trădează niciodată. (chinez)
  • Minciuna este ca o săritură de pe înălţimea acoperişului. (chinez)
  • Unul a vorbit toată viaţa şi nimic n-a spus; altul a tăcut toată viaţa, dar nu a stat niciodată fără să spună ceva. (chinez)
  • Toate calamităţile vin de la gură. (chinez)
  • A bea o mie de pahare de vin cu un prieten e puţin lucru; a spune o jumătate de cuvânt celor care nu-ţi împărtăşesc ideile, este deja prea mult. (chinez)
  • Un cuvânt pornit din inimă ţine cald trei ierni. (chinez)
  • Ce-a ieşit din gura ta a intrat imediat în urechile altora. (chinez)
  • Cine consimte uşor rareori îşi ţine cuvântul. (chinez)
  • Cine mă vorbeşte de rău pe ascuns, se teme de mine; cine mă laudă în faţă, mă dispreţuieşte. (chinez)
  • Limba rezistă fiindcă e moale, dinţii cad fiindcă sunt tari. (chinez)
  • Cine se grăbeşte să vorbească minte când trebuie să răspundă. (egiptean)
  • E de mare cinste omul care ştie să tacă. (egiptean)
  • Mai bine ascultă cu luare aminte decât să pui întrebări prosteşti. (egiptean)
  • Povesteşte ce ai văzut nu ceea ce ai auzit. (egiptean)
  • Cele ce sunt în inima omului înţelept se găsesc şi pe limba sa. (egiptean)
  • Cine nu spune nimic, nu gândeşte mai puţin. (german)
  • Ai minţit o dată şi te vei căi şapte zile. (indian)
  • Prostul străluceşte de înţelepciune până nu-şi deschide gura. (indian)
  • Să spui ochilor: “Vedeţi!”, să spui urechilor: “Auziţi!”, iar gurii: “Taci!” (indian)
  • Cine este mut trebuie să fie şi surd. (indian)
  • După vorbă poţi să-ţi dai seama cine are pană în mână. (indian)
  • Cine spune adevărul nu poate să mulţumească toată lumea. (indian)
  • Cine vorbeşte mult spune şi multe minciuni. (indian)
  • Şi înţeleptul când vorbeşte mult te plictiseşte. (indochina)
  • Să nu înghiţi fără să mesteci; să nu scoţi o vorbă fără să gândeşti. (indochina)
  • Sabia are două tăişuri, limba are o sută. (indochina)
  • Să rosteşti cuvântul pe măsura celor ce te ascultă. (japonez)
  • A spune o minciună este începutul unui furt. (japonez)
  • Nu pune uşă la gura altuia. (japonez)
  • Cuvintele care n-au fost spuse sunt flori ale liniştii. (japonez)
  • Cuvântul odată rostit nu mai poate fi ajuns nici cu patru cai în galop. (japonez)
  • Viermii tăcuţi fac găuri în pereţi. (japonez)
  • Dacă nu spui nimic nimeni nu se va certa cu tine. (japonez)
  • Dacă e bivol se prinde cu frânghia, dacă e om, se prinde cu vorba. (malaez)
  • La drum ai grijă de picioare, când vorbeşti ai grijă de limbă. (malaez)
  • Sare broasca dar din lac nu pleacă; înşeală mincinosul, dar de ruşine nu scapă. (mongol)
  • Vorba trebuie de şapte ori înghiţită. (persan)
  • Cei mai mari mincinoşi sunt cei care jură. (persan)
  • Cine vorbeşte seamănă, cine ascultă culege. (persan)
  • Tăcerea îmblânzeşte mânia. (persan)
  • Adevărul este bun la timpul potrivit. (persan)
  • Buna înţelegere durează atât timp cât îţi ţii limba. (turc)
  • Cine spune adevărul trebuie să stea cu un picior în şa. (turc)
  • Cine-şi pune frâu limbii îşi pune capul la adăpost. (turc)
  • Câţi oameni n-ar rămâne muţi dacă li s-ar interzice să vorbească bine despre ei şi rău despre alţii. (turc)
  • Tăcutul îi vine de hac flecarului. (turc)
  • Cine este mincinos nu trebuie să fie în nici un caz şi uituc. (turc)
  • Când cocoşul cântă înainte de vreme i se taie capul. (turc)
  • Ascultă de o sută de ori, gândeşte de o mie de ori şi vorbeşte doar o singură dată. (turc)
  • Înţeleptul nu spune ce ştie; prostul nu ştie ce spune. (turc)
  • Umple piua cu boabe şi ea are să piseze (a da ocazie la calomnii).
  • Omul mut nu are duşmani.
  • Monahul trebuie să trăiască Evanghelia nu să o discute.
  • Secretele sunt bine ascunse numai dacă au un singur paznic. (Abu Shakur)
  • Cuvântul rostit trebuie să fie asemenea rubinului, mic, dar de mare preţ. Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta, de îndată ce l-ai rostit, el te ţine sub puterea lui. (Abu Shakur)
  • Pata pe care o lasă o singură minciună nu poate fi ştearsă de o sută de vorbe adevărate. (Abu Shakur)
  • Minciuna este caracteristica celor slabi. (Abolghassem Firdusi)
  • Cel care ascultă bârfelile este mult mai vinovat decât cel care le răspândeşte. (Al Fadl Ibn Sahl)
  • Sunt vorbe care vindecă sufletul bolnav. (Aeschilus)
  • Cel ce spune ce-i place aude ce-i displace. (Alceu)
  • Ce câştigă cei care mint? “că nu sunt crezuţi când spun adevărul”. (Aristotel)
  • Cel care ştie multe dar nu-şi poate ţine gura este asemenea unui copil cu un cuţit în mână. (Callimah)
  • Nu există ceva mai urât decât a afirma înainte de a cunoaşte. (Cicero)
  • Ce să ascult vorbe, când văd fapte? (Cicero)
  • Fereşte-te în conversaţiile tale de a pomeni pe larg şi fără măsură de anumite fapte şi primejdii ale tale; pentru că, dacă ţie îţi place să pomeneşti de primejdiile prin care ai trecut, nu tot aşa le place şi celorlalţi să asculte întâmplările tale. (Epictet)
  • Ce vrei să-ţi spun: minciuni agreabile sau adevăruri dure? Alege! (Euripide)
  • Pune o întrebare cuminte şi vei auzi lucruri cuminţi. (Euripide)
  • Vorbeşte, dacă sunt cuvintele tale mai convingătoare ca tăcerea, dacă nu, taci. (Euripide)
  • Calomnia este flagelul cel mai de temut, pentru că ea prezintă doi vinovaţi şi o victimă. (Herodot)
  • Cel ce-şi drămuieşte cuvintele este o comoară. Măsurarea cuvintelor este cea mai preţioasă măsură. Dacă eşti bârfitor, în curând lumea te va bârfi şi mai mult. (Hesiod)
  • Oricât de mari ar fi darurile, ele pier din pricina flecărelii autorului lor. (Martialis)
  • Caracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nu vorba. (Menander)
  • Caracterul celui care vorbeşte convinge, nu felul în care vorbeşte. (Menandru)
  • Mai degrabă vor ţine muritorii foc în gură, decât să păstreze un secret. (Petronius)
  • Vorbeşte ca şi cum va trebui să dai socoteală. (Plato)
  • Vorbirea este mai grea decât orice altă lucrare şi ea nu serveşte decât celui care o cunoaşte temeinic. (Ptahhotep)
  • Este ruşinos să spui una şi să gândeşti alta; cu atât mai ruşinos să scrii una şi să gândeşti alta. (Seneca)
  • Cu prea multă discuţie se pierde adevărul. (Syrus)
  • Trebuie să avem urechea neîncrezătoare faţă de învinuiri. (Syrus)
  • Nu te grăbi să acuzi sau să lauzi pe nimeni. (Syrus)
  • Observă totdeauna măsura la vorbă şi la tăcere. (Syrus)
  • Cel mai rău soi de duşmani este cel al lăudătorilor. (Tacit)
  • Ceva să se ascundă soţiei, ceva prietenilor şi ceva fiilor; cel înţelept să vorbească cu multă prudenţă, după ce va fi chibzuit mai întâi ce e potrivit şi ce nu. (Cukasaptati)
  • Cine defăimează pe un om de treabă acela se pătează singur; cine aruncă cenuşă în aer, aceluia îi cade pe cap. (Kusumadeva)
  • Persoana vrednică de stimă străluceşte vorbind, dar şi tăcând. (Lalitavistara)
  • Să se spună adevărul; să se spună ce-i plăcut; să nu se spună ce-i adevărat, dar neplăcut; nici ce-i plăcut, dar neadevărat. (Manu)
  • Cine nu prinde ceea ce s-a spus o singură dată sau cine n-o spune şi el la rândul său, cine nu are un mic tezaur de vorbe de spirit şi de povestiri frumoase, ce farmec mai are conversaţia aceluia? (Pancatantra)
  • Tăcerea este sanctuarul prudenţei. (Baltasar Gracian)
  • Discreţia nu e totuna cu ascunderea adevărului. (Balzac)
  • Tăcerea adâncă este filozofia sufletelor alese. (Balzac)
  • Tăcerea intră cu nouă părţi din zece în înţelepciune. (Balzac)
  • Aminteşte-ţi permanent că vorbele tale pot avea mai multă greutate decât crezi şi că există o diferenţă între ceea ce spui şi ceea ce se aude. (Bruce Hyland)
  • Un om convins împotriva părerii sale continuă să aibă aceiaşi părere. (Butler)
  • Minciunile obligă mai mult decât orice adevăr. (Camille Goemans)
  • Precât este de folos, la vreme de trebuinţă, cuvântul cuvios, pre atât este de neputincios cuvântul aceluia care, nefiind întrebat de nimeni, tuturor dă sfat. (Cantemir)
  • Bună parte din vorbirea meşteşugită consistă în a şti cum să minţi. (Erasmus)
  • Nu asculta pe aceia care vor discuta în mod subtil despre bine şi despre rău. Nu te lăsa impresionat de frumuseţea şi de fineţea vorbelor lor. Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în virtute. (France)
  • Un dialog nu duce la nimic dacă planurile de gândire nu coincid. (G. Călinescu)
  • Printr-o singură minciună se pierde întreaga reputaţie a integrităţii. (Gracian)
  • Rezerva este o dovadă sigură a înţelepciunii. Limba este un animal sălbatic; când a apucat să se năpustească, greu o mai pui în lanţuri. (Gracian)
  • Orice dare în vileag a unui secret este vina aceluia care l-a încredinţat. (La Bruyere)
  • Unul din semnele mediocrităţii spiritului este faptul de a povesti totdeauna câte ceva. – forma mai înaltă a spiritului te duce la gruparea faptelor, la concluzii, la generalizări. (La Bruyere)
  • Nimic nu apasă atât ca un secret. (La Fontaine)
  • Căci ca şi cum, dacă aţi făcut mâncăruri multe şi foarte bune şi bine mirositoare, mai târziu însă amestecaţi în ele ceva urât, toate netrebnice le faceţi, tot aşa şi în cuvinte. Dacă mai înainte aţi vorbit cuvinte cuminţi şi vrednice de laudă, mai târziu însă aţi amestecat la ele vorbărie proastă, toate le-aţi stricat şi întru nimică să fie socotite le-aţi făcut. (Neagoe Basarab)
  • Nu merită să-ţi calci pe inimă pentru a spune adevărul unor oameni care au obiceiul de a privi cu neîncredere tot ceea ce le spui, fie că e adevărat sau nu. (M. Twain)
  • Spune adevărul, şi atunci nu va trebui să mai ţii minte nimic. (M Twain)
  • Ceea ce nu încredinţăm nimănui e mai secret decât ceea ce încredinţăm celui mai discret dintre toţi oamenii. (Oxenstierna)
  • Uşurinţa de a face promisiuni şi greutatea de a le ţine sunt aproape inseparabile. (Oxenstierna)
  • Elocinţa continuă plictiseşte. (Pascal)
  • Dai dovadă de prostie, dacă întrerupi pe cineva care vorbeşte ca să-ţi exprimi tu părerea. (Saadi)
  • Dă fiecăruia urechea ta, dar la puţini glasul tău. (Shakespeare)
  • Nu da limbă gândurilor tale, nici acţiune vreunui gând nepotrivit. (Shakespeare)
  • De copacul tăcerii atârnă fructul său, pacea. (Schopenhauer)
  • Înfloriturile retorice în cuvântări şi în discursurile serioase, sunt ca florile albastre şi roşii presărate în grâu, plăcute celor care vin numai pentru a se distra, dar dăunătoare celui care culege profitul. (Swift)
  • Secretul de a fi plicticos constă în a spune totul. (Voltaire)