1 Împărați 21:1-16
Există două tipuri de moșteniri pe care ni le dau părinții. Există o moștenire fizică și una spirituală. Evreii nu aveau voie să vândă pământurile de veci - „Pământurile să nu se vândă de veci; căci ţara este a Mea, iar voi sunteţi la Mine ca nişte străini şi venetici.” - Lev. 25:23.
Era interzisă vânzarea definitivă a moștenirii fizice a poporului evreu. Mai mult, moștenirea terenurilor trebuia ca să rămână în cadrul aceleiași seminții.
Nabot, când Ahab i-a cerut via, nu a dorit nici să facă troc nici să i-o vândă pe bani. Era moștenirea lui. Moștenirea nu era de vânzare nici măcar împăratului.
Dacă Nabot nu și-a vândut moștenirea de jos, o moștenire materială, cu atât mai mult moștenirea spirituală primită de la părinții sfinți NU se vinde.
a. Moștenirea spirituală primită de la părinții biologici sfinți nu se vinde:
I. „Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările mamei tale! Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău şi un lanţ de aur la gâtul tău.” - Prov. 1:8-9.
II. „Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice şi sunt încredinţat că şi în tine.” - 2 Tim. 1:5.
Moștenirea sfântă primită de la părinții noștri biologici este o cunună plăcută pe cap și un lanț de aur la gât. Acestea sunt bijuteriile noastre. Îmi amintesc de mami, abia aștept să o revăd, una din lecțiile primite de la ea a fost SĂ NU MINȚI CĂCI MINCINOSUL UITĂ CE A SPUS ȘI APOI MAI SPUNE ALTE ȘI ALTE MINCIUNI, adevărul nu-l uiți, dar minciuna da.
Bagajul spiritual primit de la părinții biologici sfinți nu se vinde căci ei oferă cel mai prețios cadou pentru copiii lor, ca ei nimeni nu-i iubește pe copii.
b. Moștenirea spirituală primită de la părinții spirituali nu se vinde:
I. „Căci chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi, pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie.”- 1 Cor. 4:15
II. Îmi amintesc de fratele Vasile Mureșan din Jibou. A trecut prin multe, extraordinar de multe. Poate greșesc, dar pot să spun că acest părinte spiritual a fost un apostol. Darurile spirituale pe care ni le dădea de la înălțimea omului care s-a pocăit în anii 40 ai secolului trecut nouă tinerilor erau extraordinare.
Există părinți spirituali în multe Biserici. Moștenirea primită de la ei nu se dă pe ciorba de linte a noilor staruri de azi care nu s-au botezat bine că dau lecții de „pocăință” celor care au trecut prin ciurul regimurilor și al anilor și care au rămas lângă Dumnezeu, lipiți de El.
c. Moștenirea spirituală primită de la părinții sfinți de pe paginile Bibliei nu se vinde:
I. „De aceea, moştenitori sunt cei ce se fac prin credinţă, pentru ca să fie prin har, şi pentru ca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămânţa lui Avraam: nu numai pentru sămânţa aceea care este sub Lege, ci şi pentru sămânţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor.” - Romani 4:16.
II. Putem considera că toți oamenii sfinți ai lui Dumnezeu de pe paginile Sfintei Scripturi pot să fie părinți spirituali pentru noi. De la ei învățăm lecții de viață, cum să trăim cu Dumnezeu. Nu doar Avraam este părintele nostru, sau tatăl credincioșilor. Și Enoh, Abel, Moise, Ilie, Zaharia, Ștefan ... Ei sunt cei prin care Dumnezeu ne transmite tezaurul de care avem nevoie mai ceva ca de oxigen și care nu trebuie vândut pe nimic.
d. Moștenirea spirituală primită de la Tatăl nostru din ceruri nu se vinde:
I. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” - Ioan 3:16.
II. „orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit sunt de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.” - Iacov 1:17.
Valorile lui Dumnezeu sunt valori! Cine-L are pe Dumnezeu are totul. Cine l-a vândut pe Dumnezeu și valorile lui pe ceva a câștigat scrum și durere.
Trăim într-o epocă, perioadă, în care trebuie să ne sădim în inima și în mintea nostră că:
1. Moștenirea primită de la Părintele nostru și de la părinții sfinți nu se vinde pe nimic (v.1-3).
Noi avem valori eterne! Noi, Biserica lui Hristos, avem adevăratele valori. Avem mântuirea prin Domnul Isus, Avem prezența lui Dumnezeu, avem adevăratele norme de conduită în lume, avem binecuvântarea lui Dumnezeu, avem plinătatea Duhului, Îl avem pe Dumnezeu de partea noastră. Dar vine lumea, Diavolul și duhurile de amăgire ca să dăm ceea ce avem noi, valorile noastre, tezaurul nostru, pe nimic.
a. Câți nu vând timpul binecuvântat al intimității cu Dumnezeu, al citirii Bibliei, al părtășiei de la Casa lui Dumnezeu pe lucruri de nimic. Să ne cercetăm cu teamă! Sunt mulți care în loc să fie prezenți la Casa Domnului ca să-L laude, ca să se roage, ca să-I caute fața, stau în fața televizoarelor. Nu numai că se văduvesc de binecuvântările inexplicabile de multe ori prin cuvinte pe care Dumnezeu le dă în Casa Lui dar fiind în fața televizorului primesc din oferta lumii, schimbă lucrurile de preț pe care le au în suflet pe gunoaiele lumii acesteia. Simplitatea și mulțumirea o dau pe opulență și cârtire. Văd moda lumii, văd goliciunea lumii, văd lucrurile lumii și vor și ei tot mai mult din ce este în lume și în loc să ne sfințim devenim ca Esau!
b. Saul a dat relația cu Dumnezeu, ascultarea de El, binecuvântarea de a-L avea pe Dumnezeu de partea lui pe niște animale, pe niște vite - 1 Samuel 15.
c. Anania și Safira au vândut mântuirea pe care au primit-o pe mândrie și minciună - Fapte 5.
d. Magii au primit de la Dumnezeu în vis călăuzire și deși, dacă erau prinși, era în pericol viața lor căci Irod era un criminal ei au ales să nu vândă moștenirea primită de la Dumnezeu, pe Domnul Isus, pe o relație cu Irod, cu împăratul de jos - Matei 2.
e. Să fim atenți ca nu cumva să vindem ceea ce am primit numai prin mila lui Dumnezeu, care nu putea, și nu poate, ca să fie cumpărat cu nimic, mântuirea și valorile lui Dumnezeu, pe gunoaiele acestei lumi:
„De câte ori ați dovedit îngâmfare prin modul de a vă îmbrăca, sau prin înfățișarea voastră în general! De câte ori ați petrecut mai multă vreme gândindu-vă cum să vă îmbrăcați și să vă împodobiți trupul pentru a merge la adunare, decât să vă pregătiți sufletul pentru întâlnirea cu Dumnezeu! Ați fost mult mai preocupați de modul în care veți apărea înaintea omului muritor decât de felul în care sufletul vostru se va înfățișa înaintea Aceluia care certetează inimile! În realitate v-ați propus să fiți apreciați de oameni, să fiți lăudați de ei, mai degrabă decât a vă pregăti să lăudați și să adorați voi înșivă pe Dumnezeu. Ați ajuns până acolo încât, prin înfățișarea voastră, să DISTRUGEȚI (sublinierea mea) privirile celor veniți ca să asculte Evanghelia. Pretenția voastră de a fi indiferenți față de privirea și gura lumii nu este decât o minciună. Fiți drepți și recunoașteți: dacă toți ceilalți oameni ar fi orbi, v-ați mai trudi atâta cu toaleta voastră?” (C. G. Finney, Discursuri despre trezirile ...,Ed. Stephanus, București, 1995, p. 56-57.)
2. Prețul suprem îl plătim dar nu ne vindem moștenirea (v. 4-16)
Eu sunt convins că Nabot știa cine este Ahab și mai ales Izabela. Știa cine sunt acești oameni fără Dumnezeu. Când el a ales să nu-și vândă moștenirea a fost conștient că viața lui este în joc și cu toate acestea Nabot nu a dat înapoi. Moștenirea nu este de vânzare chiar dacă Ahab și Izabela sunt cei care doresc să o cumpere, sau cu atât mai mult cu cât Ahab și Izabela doresc să o cumpere.
a. „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul, şi trupul în gheenă.” - Matei 10:28. Cum să ne temem de oameni? Dacă ne temem de oameni automat noi ne pierdem mântuirea. Noi ne temem de Dumnezeu! Oamenii ne pot ucide dar sufletului nu-i pot face nimic. Dacă ne temem de ei, ei ne pot ucide trupul dar sufletul noi ni-l omorâm singuri. Dar dacă ne temem de Dumnezeu trupul ne poate fi ucis de oameni dar veșnicia ne este asigurată.
b. Ștefan a ales să nu-și vândă moștenirea cu nici un preț, a plătit prețul suprem pentru moștenirea sfântă primită în dar - Fapte 6.
c. David când a văzut că Goliat s-a ridicat împotriva moștenirii lui Dumnezeu, a poporului Său, s-a dus să se lupte cu el, a fost gata să plătească prețul total pe care nimeni altcineva nu l-a plătit - 1 Samuel 17.
d. Cei trei tineri au preferat cuptorul încins de șapte ori decât să renunțe la valorile lor, la Dumnezeu, și erau niște plecăciuni „nevinovate” doar atât, ar spune unii! Au ales să plătească prețul suprem decât să se închine și doar de formă idolilor - Daniel 3.
e. Compromisul nu este o soluție niciodată. Plătim cu viața dacă trebuie căci noi vom fi totdeauna cu Domnul, la El și la valorile Lui nu renunțăm.
Doamne, prin Duhul Sfânt, te rog să ne întărești să nu vindem nici măcar o unghie din ceea ce este sfânt!
„Doamne Isuse, vin la Tine pentru pregătire spirituală. Pune-ţi mâna peste mine. Unge-mă cu undelemnul profetului nou-testamentar. Păzeşte-mă să nu devin un cărturar religios şi să-mi pierd astfel chemarea profetică. Păzeşte-mă de blestemul ce stă întunecat peste faţa clerului modern - blestemul compromisului, al imitaţiei, al profesionalismului. Păzeşte-mă de rătăcirea de-a aprecia o biserică după mărimea ei, după popularitatea ei sau după mărimea donaţiilor ei anuale. ... Vindecă-mi sufletul de ambiţii carnale şi izbăveşte-mă de setea după publicitate. Păzeşte-mă de robia lucrurilor". (James L. Snyder, Viaţa lui A. W. Tozer, Editura Perla suferinţei, Suceava, 2013, p. 55.)
Să nu ne vindem moștenirea! Să nu ne vindem sufletele!
