 |
Eram mici, eram șapte fără părinți, și uneori doream ca să luăm pe cineva prin surprindere când în toată casa era beznă.
Tiptil, tiptil te duceai spre cutărescu și aproape când să-ți pui planul în aplicare erai dat de gol, descoperit, deconspirat ... de podea. Un scârțâit puternic îți strica toate planurile și totul se ”spărgea” într-o clipă.
Azi unii umblă tiptil, tiptil dar podelele îi dau de gol căci încep să scârțâie și încep să scârțâie ... tare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu