Dumnezeu nu acceptă muzica dracilor!

       De dragul evanghelizării, unii, introduc în Casa lui Dumnezeu crucea, pauza de suc, muzica rock etc. Oameni buni noi nu putem lăsa jos standardele lui Dumnezeu chiar dacă vrem să fie toată lumea mântuită. Standardele lui Dumnezeu sunt nenegociabile, sunt sfinte, sunt ale Lui, noi putem doar să le respectăm. Chiar dacă avem  cea mai bună intenţie, aceea ca tot mai mulţi să fie mântuiţi, standardele lui Dumnezeu rămân neschimbate. Scopul lui Dumnezeu, mântuirea, nu scuză mijloacele. Nu putem pentru un scop nobil să folosim uneltele Diavolului. Scopul lui Dumnezeu este îndeplinit numai folosind reţeta lui  Dumnezeu: pocăinţa, capitularea înaintea lui Hristos, acceptarea şi trăirea Bibliei şi umblarea în plinătatea Duhului. Dumnezeu nu acceptă muzica dracilor oricare ar fi scuza!

"Am ajuns la punctul în care totul este acceptabil dacă dă rezultate. Dacă muzica dracilor îi determină pe tineri să iasă în faţă şi să ia decizii, atunci această muzică este acceptabilă. Cât de periculoasă este această atitudine! Cei mai mulţi dintre cei tineri au fost atinşi doar emoţional. Duhul Sfânt nu i-a cercetat, nu a coborât în adâncul lor ca să-i convingă de păcat. Nu li s-a cerut să părăsească lumea, vechile obiceiuri şi vechii prieteni - şi există puţină pocăinţă a inimii, sau nu există deloc.  Totul se sfârşeşte cu exprimarea unui vot pentru Isus".

„Muzica neevlavioasă ce se furişează astăzi în casa lui Dumnezeu trebuie să fie de mirul cerului, incredibilă pentru toţi cei din spaţiile cereşti, necazul celor douzeci şi patru de bătrâni din jurul tronului lui Dumnezeu. Întrebarea se pune în slavă trebuie să fie: Cum pot credincioşii care poartă numele sfânt al lui Hristos să ia  cărbuni din altarele personale ale lui Satan şi să îi aducă în prezenţa lui Dumnezeu, să îi aşeze pe altarul Său.  ... Nu ştiu că Dumnezeu îi va nimici pe cei care intră în locul sfânt cu foc străin? Cum se poate aşa ceva?”

„Ci şi-au pus urâciunile idoleşti în Casa peste care este chemat Numele Meu, şi au spurcat-o”. Ieremia 32:34. 

„ ... lucrătorii şi bisericile merg mână în mână cu profanarea prin muzică. Strigătul care se aude este: Nu judecaţi!, un paravan de fum al lui Satan după care se ascund tot felul de practici necurate”. 

„Muzica rock de împrumut reprezintă încercarea deliberată a lui Satan de a perverti închinarea 

adusă Dumnezeului Atotputernic. Diavolul caută să-i facă pe oameni să i se închine; îşi doreşte foarte mult această închinare. Satan va merge cât poate de departe pentru a corupe închinarea adusă Domnului, pentru ca aceasta să fie respinsă”.

David Wilkerson, Sunaţi din trâmbiţă, Live, Oradea, 2006, p. 116,117, 119.