3. Recabiţii – nu au băut vin şi de aceea au rămas cu mintea clară, nu au decăzut, nu au ajuns ca poporul, blestemaţi
„Cuvântul
rostit către Ieremia din partea Domnului, pe vremea lui Ioiachim, fiul lui
Iosia, împăratul lui Iuda, sună astfel: „Du-te la casa
recabiţilor, vorbeşte cu ei şi adu-i în Casa Domnului, în una din chilii, şi
dă-le să bea vin!” Am luat pe Iaazania,
fiul lui Ieremia, fiul lui Habazinia, pe fraţii săi, pe toţi fiii săi şi toată
casa recabiţilor şi i-am dus la Casa
Domnului, în chilia fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu,
lângă chilia căpeteniilor, deasupra chiliei lui Maaseia, fiul lui Şalum,
uşierul. Am pus înaintea fiilor casei recabiţilor nişte vase pline
cu vin şi pahare şi le-am zis: „Beţi vin!” Dar
ei au răspuns: „Noi nu bem vin! Căci Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru,
ne-a dat următoarea poruncă: „Să nu beţi niciodată vin, nici voi, nici fiii
voştri; şi nici să nu zidiţi case, să nu
semănaţi nicio sămânţă, să nu sădiţi vii, nici să nu stăpâniţi vii, ci toată
viaţa voastră să locuiţi în corturi, ca să trăiţi multă vreme în ţara în care
sunteţi străini.” – Ieremia 35:1-7.
Urmaşii lui Recab au primit de la tatăl lor
nişte porunci care, pentru că le-au respectat, l-au determinat pe Dumnezeu să-i
binecuvinteze. Între aceste porunci a fost şi interdicţia totală, nici măcar
câte un şpriţ pe zi, de a consuma alcool. Rezultatul a fost unul extraordinar.
Dumnezeul Preaînalt s-a uitat spre ei, cu plăcere, când tot poporul era întinat
cu păcate (şi) din cauza faptului că aveau mintea tulbure de la alcool, nu mai deosebeau între voia lui Dumnezeu şi păcat.
Binecuvântarea Celui
Sfânt a fost vărsată peste ei. Din ce cauză? Pentru că au ales că asculte de
talăl lor care le-a interzis total consumul de alcool şi ei astfel au fost
oameni care nu şi-au pierdut valorile, mintea le-a rămas lucidă şi au
continuat să trăiască o viaţă de sfinţenie.
Când armatele duşmane făceau prăpăd,
spintecau pântecele femeilor însărcinate, ucideau copiii, treceau cu copitele
cailor peste cei bătrâni, recabiţii aveau parte de protecţia lui Dumnezeu,
siguranţa le era garantată.
Să ne ajute Dumnezeu să înţelegem că
ruperea de alcool trebuie să fie totală!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu