Islamul – toleranță zero

Islamul – toleranță zero

Cecenia – cauze ale infernului perpetuu

Iminenta dispariţie a Uniunii Sovietice a reaprins dorinţa pentru independenţă a locuitorilor din Cecenia, dorinţă care a determinat apariţia mişcării pentru independenţă în 1990, mişcare numită Congresul Naţional Cecen.

Boris Elțîn a reacţionat prompt împotriva acestui curent motivând că independenţa Ceceniei nu poate fi recunoscută fiindcă Cecenia nu a fost o entitate independentă în cadrul Uniunii Sovietice, așa cum au fost statele Baltice, cele din Asia Centrală și alte state caucaziene, acceptarea independenţei Ceceniei ar determina alte grupuri etnice  din Federaţia Rusă să lupte pentru independenţă iar din punct  de vedere economic Cecenia era un punct de ramificaţie important în infrastructura Federaţiei Ruse.[1]

Argumentele aduse de Elţîn, tehnica militară a ruşilor, numărul mare al efectivelor militare pe care le avea Federaţia Rusă nu au fost suficiente motive ca cecenii să renunţe la lupta pentru obţinerea independenţei pe calea violenţei. Astfel că pe 6 septembrie 1991, demonstranții Congresului Național al Poporului Cecen au luat cu asalt parlamentul RASS Ceceno-Ingușe şi pe lângă crimele pe care le-au comis au separat Cecenia de Ingușetia şi au declarat independența Ceceniei.

Din 1991 până în 1994 din această regiune au plecat cca. 300 000 persoane şi multe altele au dispărut sau au fost ucise.

În acest context Boris Elţîn a ordonat armatei să-şi mobilizeze forţele şi să recucerească Cecenia. Armata a intrat pe teritoriul Ceceniei pe 10 decembrie 1994.  Subestimând zelul cecenilor armata rusă a suferit pierderi umilitoare.  Abia în luna februarie 1995 armata rusă a reuşit să controleze oraşul Groznîi.

În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Hasaviurt din 31 august 1996. Dar în ciuda acordurilor de pace, activitățile militare au continuat. În septembrie 1999, aruncarea în aer a unor locuințe rusești a determinat în final armata rusescă să reintre în Cecenia. Astăzi deşi rezistenţa cecenilor este aproape desfiinţată conflictele persistă.

Privind acest tablou violent şi inexplicabil, pentru mulți, suntem de părere că acţiunile principale care au determinat izbucnirea şi menţinerea conflictului sunt pe de o parte superficialitatea Rusiei într-o primă etapă faţă de „politicile din această regiune”, dar pe de altă parte suntem de părere că principala cauză a conflictului e dată zelul locuitorilor animat de credinţa islamică.

---

[1] Istoria Ceceniei – sursă în format electronic.