Când auzi această întrebare, dacă ești pocăit, te gândești
la apă sau suc. Dacă ești consumator de alcool aceastei întrebări nu îi poți
răspunde cu am luat apă sau suc, ci am luat bere, vin, palincă etc. pentru că
„de băut” la pocăiţi înseamnă doar apă sau suc iar „de băut” la cei care
consumă alcool înseamnă doar băutură alcoolică!
În Noul Testament sunt mai mulţi termeni folosiţi pentru
cuvânul vin! Doar doi subliniez: oinos – vin fermentat şi gleukos
– suc de struguri nefermentat, vin nou.
În ebraică erau mai mulţi termeni pentru vin. Noi ne vom
opri numai la unul pentru că este suficient în alcătuirea argumentaţiei noastre:
yayin, care se traduce şi prin suc de struguri fermentat şi nefermentat.
„Pe de o parte,
yayin se aplică la toate felurile de sucuri fermentate obţinute din struguri
(vezi Gen. 9:20-21; 19:32-33; I Sam. 25:36-37; Prov. 23:30-31). ... Isaia
prooroceşte: „Nimeni nu mai calcă vinul (yayin) în teascuri (mustul - sublinierea mea)" (Is. 16:10);
de asemenea Ieremia spune: Am secat vinul (yayin) din teascuri (mustul -sublinierea mea); nimeni nu mai
calcă teascul cu strigăte de bucurie" (Ier. 48:33). De fapt, Ieremia se
referă chiar la sucul aflat încă în struguri ca fiind yayin (must-sublinierea mea) (vezi Ier. 40:10,
12)”[1].
De ce am adus în discuţie aceşti termeni? Este simplu! Noi,
în Noul Testament traducerea Dumitru Cornilescu, avem termenul vin şi, din cât
am cercetat eu, nu avem deloc termenul românesc must. Traducătorul Cornilescu
a tradus termenii care erau folosiţi pentru vin şi pentru must, doar cu vin. Adică
– dacă oinos desemna vinul nou, mustul, Cornilescu l-a tradus cu vin nu cu must
pentru că în limbile ebraică şi greacă aceeaşi termeni au fost folosiţi pentru
a defini şi mustul şi vinul fermentat. În
Biblie yayin nu făcea referire doar la vinul fermentat ci şi l-a must,
Cornilescu l-a tradus cu vin, ne-a indus neintenţionat în eroare, pentru că l-a
noi vinul e numai sucul de struguri fermentat.
În lumina acestor termeni: a băut Domnul Isus vin alcoolic,
Pavel a recomandat consumul de alcool cu moderaţie?
„A venit Fiul omului mâncând şi bând,
şi ei zic: „Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi
al păcătoşilor!” Totuşi, Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei.”
– Matei 11:19.
Noi spunem că Domnul Isus a băut vin alcoolic pentru că în
limba română cuvântul vin înseamnă suc
de struguri fermentat. La evrei acelaşi termen putea să fie tradus şi prin vin
şi prin must, suc de struguri nefermantat.
Eu sunt convins că Domnul Hristos, Dumnezeu din Dumnezeu, care
timp de 40 de ani nu le-a dat evreilor deloc alcool (Deut. 29), care le-a
interzis preoţilor să nu mai bea nici un strop de alcool când intrau în slujbă
(Levetic 10), care l-a inspirat pe Solomon să spună că nu se cade împăraţilor
să consume vin alcoolic, vin care îmbată (Proverbe 31), care i-a binecuvântat pe urmaşii lui Recab că
nu consumau vin (Ieremia 35) etc. nu a consumat vin alcoolic, ci must. Nu avea
cum să interzică ceva şi El să facă ceea ce a interzis! Nu avea cum să le ceară
preoţilor luciditate maximă, să nu consume deloc alcool, când fac slujba şi El
care a venit să săvârşească cea mai măreaţă lucrare să o facă cu mintea
tulbure!
Cum unui pocăit când i se pune întrebarea:
„ai luat de băut?” înţelege, ai luat apă sau suc sau cum unui consumator de
alcool când i se adresează aceeaşi întrebare înţelege băutură alcoolică, la
fel, în funcţie de Stăpânul inimii, fiecare când citeşte „Iată un om
mâncăcios şi băutor de vin...” înţelege, pocăitul, că Hristos a consumat
must, suc de struguri nefermentat, consumatorul de alcool, înţelege că Domnul a
consumat vin fermentat.
Suntem induşi în eroare de faptul că în
limba română, termenul vin defineşte sucul fermentat, nu este ca în limba
ebraică unde termenul vin, yayin, putea să definească şi vinul fermentat şi
sucul de struguri nefermentat.
Sper că acum am înţeles că oinos, gleukos,
yayin, pot să fie traduşi şi
prin vin şi prin must. Atunci când citim că Domnul a băut vin, să fim convinşi
că a băut must. Atunci când Pavel
spunea: „Să nu mai bei numai apă, ci să iei şi câte puţin vin, din pricina
stomacului tău şi din pricina deselor tale îmbolnăviri” (1 Timotei
5:23), să înţelegem că pocăiţii consumau doar apă (Să nu mai bei numai apă), nici măcar must, suc de struguri, probabil pentru că mustul
era scump[2] şi creştinii primului ceas erau cumpătaţi, nicidecum nu erau consumatori de alcool, nici
măcar cu moderaţie. Mustul, sucul de struguri nefermentat, în traducerea lui
Cornilescu vin, îl consumau ca medicament, cu moderaţie.
Să revenim la adevăr! Nu se cuvine
pocăiţilor să bea paharul dracilor!
[1]
http://www.resursecrestine.ro/eseuri/10388/vinul-in-vechiul-testament.
[2]
Mustul era obţinut prin fierberea sucului de struguri până scădea, după unele
reţete, 50% din cantitate iar după răcire era conservat prin adăugarea mierii-un bun pansament pentru stomac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu