Eram zilele trecute la o intersecție în București și
împărțeam pliante. Unul, și singurul, dintre șoferii care au luat pliantele a
crezut ca sunt un cerșetor și a întins mana ca sa-mi ofere un leu.
Mulți azi ne confundă pe noi pocăiții, cred că suntem
așișderea cerșetorilor, că suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii,
sectanți, nebuni, apostați, încuiați, primitivi, reduși mental, manipulați etc.
Pocăiții nu sunt cerșetori. Este adevărat că între noi se
mai strecoară și cerșetori care ajung să cerșească pentru că uită că sunt fiii
Dumnezeului Preaînalt, Creatorul, Proprietarul Universului și cerșesc, săracii,
învățăturile lumii, ale islamului, cerșesc conduși de pofta ochilor. Da,
aceștia sunt cerșetori. Ei sunt în Biserică dar nu fac parte din Biserică. Dar
copiii lui Dumnezeu nu cerșesc. Noi nu avem cum să cerșim sau să jinduim după
lucrurile lumii când noi, în Hristos, am primit o Împărăție care nu se poate
clătina. Noi nu avem cum să cerșim după învățăturile moarte ale lumii când
Hristos este Cuvântul dător de VIAȚĂ. Noi
nu cerșim bunăvoința bisericilor tradiționale care ne numesc sectanți
pentru că nu noi ne-am rupt de Biserica Apostolică, de Biserica Primară ci ele,
ele sunt sectante pentru că ele s-au rupt de Hristos, de Sfânta Scriptură, de
Biserica primului ceas și au adoptat învățături firești, omenești drăcești! Noi
nu cerșim mulțimile să vină la Hristos, ci noi îi chemăm pe oameni la Hristos pentru
că în poziția defavorizată nu suntem noi, Hristos și pocăiții, ci oamenii din
bisericile tradiționale, ei sunt cei pierduți. Noi suntem moștenitorii
Împărăției de Sus! Noi avem o Țară unde hoțul, rugina, molia nu pot intra! Noi
aparținem Cetății de Sus și tot ceea ce avem și vom avea este superior tuturor
celor care sunt în lume! Noi nu suntem cerșetori!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu